Sibiu | Punct: strada Turnului, nr. 7 | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 143469.02 |
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
mun. Sibiu
Localitate:
Sibiu
Punct:
strada Turnului, nr. 7
Localizare:
| 143469.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beşliu Munteanu | Petre | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Raport:
Cercetarea arheologică a fost efectuată la solicitarea proprietarilor în baza unui contract cu obiect de activitate asistenţa arheologică. Raportul cuprinde rezultatele cercetării de teren, materialul arheologic fiind în curs de prelucrare. Se impune, de asemenea, finalizarea cercetării arheologice.
Clădirea de pe strada Turnului numărul 7 se află pe una din axele stradale care lega cartierul meşteşugăresc din oraşul de jos de burgul iniţial al oraşului de sus.
Strada Turnului cobora din zona bisericii de comunitate, avea acces la spitalul medieval, se întâlnea cu artera principală derivată din actuala stradă 9 Mai şi cobora spre râul Cibin, acolo unde exista un sistem de apărare.
La intersecţia cu strada Târgul Vinului, strada se lărgeşte nefiresc de mult. Clădirea cu numărul 7 are intrări spre ambele străzi. Clădirea principală spre strada Turnului nu păstrează urmele unei construcţii vechi. Singurul reper cronologic este adosarea podului la clădirea învecinată cu pinion în trepte.
Era evidentă din relaţia zidurilor, adosarea la corpul dinspre strada Turnului a spaţiului dinspre interiorul curţii.
Informaţii istorice anterioare sunt date de planurile oraşului Sibiu de la mijlocul şi din a doua parte a sec. XIX, de prezenţa în podul casei a unui pinion în trepte şi de informaţiile culese din şanţurile de cablare de pe străzile Turnului şi Târgul Vinului. Proiectul arheologic a fost stimulată de mai vechile sondaje efectuate în vecinătate: strada Măsarilor, Piaţa Cibin, Biserica Azilului, strada Ocnei, 22.
Din cauza insuficienţei din acel moment a personalului de specialitate nu am alcătuit un colectiv de cercetare, autorul raportului asigurând şi asistenţa arheologică.
Săpătura arheologică a fost efectuată în luna septembrie 2006. Proiectul cercetării arheologice a ţinut seama de starea avansată de degradare a clădirii, de co-proprietatea curţii, de dificultatea de a săpa pe domeniul public şi de stratul de 0,30 m de beton care a acoperit camerele dinspre strada Turnului, folosite ca măcelărie. Nu a existat o solicitare expresă a membrilor echipei de expertiză tehnică pentru sondarea unei anumite zone.
Proiectul cercetării arheologice a cuprins toate spaţiile clădirii supuse restaurării. Importanţa urmelor descoperite fac necesare alte 2-3 casete.
În curtea din spatele clădirii au fost efectuate două casete la fundaţie. Interesul arheologic rezultat din materialul ceramic a dictat o casetă suplimentară.
În corpul adosat au fost efectuate două casete, cu un martor de un metru între ele. Urmele arheologice impun dezvelirea integrală a camerei. Camera învecinată, cu pereţii fisuraţi a fost sondată de o secţiune de 2 X 1 m. Sondarea celei de a treia camere a fost imposibilă din cauza pericolului prăbuşirii pereţilor şi depăşirii prevederilor contractuale. O altă casetă a fost efectuată în strada Turnului, pe domeniul public, şi ultima în corpul dinspre strada principală.
Rezultatele cercetării arheologicecuprind informaţii stratigrafice, date despre substrucţii şi materialul arheologic aflat în curs de prelucrare.
Sondajele arheologice au recuperat informaţii stratigrafice în terenul dinspre strada Turnului, corpul dinspre stradă, corpul dinspre curte şi terenul curţii.
Profilul de NV
Fundaţia din pietre de râu adâncă de 0,20-0,30 m se află sub straturile actuale de beton şi pietriş. Talpa fundaţiei este aşezată pe un strat de demolare ce suprapune un nivel superficial de arsură. Stratul inferior conţine nisip cu pietre mici şi pigmenţi de var.
Nivelele de mai jos nu au urme de materiale de construcţie. Se observă un nivel de arsură compactă şi alte depuneri cu pigmenţi de arsură. Nivelările succesive conţin depuneri de pământ brun verzui şi negru cu lentile de lut galben.
Profilul de SE.
Profilul de SE a păstrat cele două nivele de arsură, depunerile cu pământ mâlos şi pigmenţi de lemn ars. Deasupra stratului inferior de arsură se vede urma unei nivelări cu lut galben.
Doi pereţi ai casetei au fost marcaţi de ziduri. Profilul dinspre NE, sub zidul dinspre stradă nu este semnificativ.
Profilul de SV
Din cauza lăţimii reduse a spaţiului dintre ziduri săpătura a atins doar cota de -1,30 m.
Deasupra zidului din pietre de râu se află un strat consistent de beton .La nivelul zidului este un strat de pământ brun-gălbui, lutos cu pigmenţi de var. El a acoperit groapa de fundaţie a zidului casei învecinate. Zidul din pietre medieval s-a adâncit într-un strat de pământ brun-verzui cu pigmenţi de mortar. La baza lui este un nivel de demolare care suprapune un strat de lut galben.
Sub talpa zidului din pietre de râu este solul negru cu pete galbene şi pigmenţi de arsură.
Profilul de NV al secţiunii I
Sub scândura podelei şi deasupra zidului cu talpa la -0,70 m se află moloz. El a acoperit pavajul din cărămizi din interiorul camerei şi stratul de pământ negru cu arsură din exterior ce suprapune un nivel cu lut galben. Zidul amintit intersectează un nivel inferior de moloz, aflat deasupra unui strat de pământ galben - maroniu. Stratul inferior păstrează urme de pământ ars roşu în amestec cu nisip. Mai jos este un strat de nivelare cu pietriş şi unul de pământ brun-verzui. Starea pereţilor a împiedicat adâncirea săpăturii mai jos de 1,10 m.
Peretele de SE al casetei 2.
Zidul din cărămizi al amenajării circulare a fost acoperit de un strat de dărâmături suprapus de unul de pământ nisipos, sub scândura actuală. Nivelul de construcţie este suprapus de umplutură formată din pământ brun cu pete galbene şi pigmenţi de var şi suprapune un strat cu brun nisipos cu fragmente de cărămizi.
Straturile inferioare sunt consistente: pământ negru cu arsură şi brun verzui cu rare urme de arsură.
Peretele de NV al casetei ne arată un strat de lut galben ce suprapune un nivel cu pigmenţi de var şi arsură, ambele la nivelul părţii inferioare a amenajării circulare. Sub stratul brun verzui se află un nivel compact format din depuneri de lemne.
Doi dintre pereţii casetei 3 sun ziduri de fundaţie , iar al treilea de NE a fost puţin semnificativ, în el fiind evidentă groapa vizibilă pe malul de NV. Deasupra nivelului cu amenajarea din lemn se află un strat de lut ars (chirpici)
Peretele de NV al casetei 3
Un strat de lemn ars se află în interiorul amenajării circulare, la -0,90 m. Sun arsură s-au depus straturi de pământ brun-maroniu şi galben cu pete maronii. Ultimul strat a fost intersectat de o groapă în cu o amenajare din lemn. Groapa a intersectat şi solul viu.
Peretele de NV al casetei 4
Sub pavajul curţii se află un strat de depunere cu fragmente de cărămizi şi pigmenţi de var. El a fost aşezat pe un strat de pietriş care, la rândul lui a suprapus nivele de depunere cu pământ brun şi pete galbene.
Un alt strat cu pietriş suprapune pământul negru cu arsură şi chirpici. Nivelul coboară în pantă şi suprapune stratul brun -verzui cu pete galbene. Stratul cel mai de jos atins, brun-cenuşiu cu arsură este suprapus de un nivel compact cu pietriş şi pigmenţi de var.
Peretele de NV al casetei 4 arată acelaşi strat compact şi neted format din pietriş şi var la -1,80 m suprapus de pietriş şi un nivel format din resturi de lemne. Un alt strat de arsură se află la -0,70 m.
Peretele de SE al casetei 4, sub contrafortul casei, nu a păstrat amenajările medievale inferioare.
Caseta 1 profilul de SV.
Şanţul de fundaţie pleacă de sub stratul actual de călcare. Se remarcă în dezvoltarea stratigrafică două straturi de nivelare cu pietriş, un nivel nisipos cu resturi organice (gunoi de grajd?) şi cel inferior de nisip verzui.
Caseta 1 profilul de NE.
Sub pietrele mari ale pavajului a fost amenajată o groapă cu var. Este evident stratul cu resturi organic în care s-a amenajat o groapă cu pietre mari de râu.
Substrucţii dezvelite arheologic.
În caseta 5, din stradă au fost dezvelite fundaţii din pietre de râu cu talpa la -0,40 m
Caseta 6 - interiorul clădirii dinspre strada Turnului sunt două structuri de zidărie: fundaţie din pietre de râu, lată de 0,70 m cu două adâncituri rotunjite de 10 cm: Talpa este la -0,60 m fundaţia casei învecinate cu talpa la -0,60 m este alcătuită din pietre şi cărămizi.
Secţiunea I.
Fundaţia din pietre şi cărămizi, lată de 0,50 m are o elevaţie din cărămizi, lată de 0,30 m; cu talpa la -0,70 m.
Casetele 2-3.
Amenajarea de formă circulară, din cărămizi are lăţimea zidului de 0,50 m. Diametrul interior este de 3,50 m, iar talpa este la -1,40 m. Zidurile amenajării se dezvoltă spre E, legându-se de cele ale încăperii.
Amenajarea a fost suprapusă de un zid din cărămizi lat de 0,60 m. Camera are în colţul de NV un pinten interior cu talpa la -0,60 m. Talpa fundaţiei casei învecinate este mai jos de 0,80 m.
La -1,80 -1,90 m se află urmele unei amenajări din lemn.
În cursul săpăturii pentru coborârea nivelului de călcare al camerei cu amenajarea circulară a fost dezvelită o vatră circulară din lut cu d de 1,20. Pe suprafaţa ei s-a păstrat un pavaj din cărămizi prinse cu lut de 30 x 15 x 4 cm. Vatra a fost mărginită de o zidărie din material mixt.
Casetele din curte (casetele 1,4).
Fundaţia casei are talpa la -1,20 m. În C1 este vizibilă talpa fundaţiei formată dintr-un bolovan ieşit în afară.
In C 4 la -1,70 m se află o podină formată din pietriş prins cu var. Amenajarea a fost surprinsă pe o suprafaţă de 0,70 x 0,40 m
Contrafortul exterior din cărămizi se adânceşte până la -1,30 m.
O groapă cu pietre se adânceşte de la 1,40 la 2 m.
Materialul arheologic cuprinde piese din metal şi fragmente ceramice. După descoperire piesele din metal au fost predate laboratorului de restaurare, iar fragmentele ceramice sunt la desenat.
Cea mai importantă piesă este un pinten din fier cu spin, descoperit in caseta 2, la ad. de 1,80 m. Piesa a fost restaurată.
Sub podeaua actuală, în stratul de moloz a corpului adosat (casetele 2 şi 3) au apărut două monede din cupru. Ele se află la laboratorul de restaurare.
Materialul ceramic cuprinde fragmente ceramice medievale arse reducător şi oxidant descoperite sub cota de -1,70 m.
Din stratul de moloz superior au fost recuperate fragmente de cahle plate, figurative, smălţuite şi nesmălţuite.
Cercetarea arheologică din Sibiu, strada Turnului numărul 7, materializată prin şase casete şi o secţiune, este importantă nu numai pentru evoluţia clădirii ci şi pentru ansamblul istoric citadin.
Din simpla prezenţa a pinionului din pod istoricii de artă au stabilit etapele de construcţie ale clădirii sec. XIV; sec. XVI-XVII; sec XVIII1. Părea că efortul arheologică este inutil. Rezultatele conclusive ale cercetării arheologice, incomplete pentru că lipsesc nuanţările, conduc spre etapizări argumentate.
Terenul pe care s-a ridicat casa se afla la marginea lacului Kempel, într-o zonă inundabilă a Cibinului şi pe un teren impropriu locuirii de lungă durată. În nivelele cu depuneri aluvionare am descoperit urme de locuire stabilă: podină formată din pietriş amestecat cu var, amenajări din lemn şi un pinten din fier cu spin, prima descoperire arheologică de acest fel din Sibiu. Piesa este valoroasă prin vechime - sec. al XII-lea sau prima jumătate a sec. al XIII-lea şi sugestivă pentru ocupaţia purtătorului.
Cantitatea relativ mare de fragmente ceramice descoperite în acelaşi context arheologic este relevantă pentru densitatea locuirii în sec. XII-XIII a unui teren mlăştinos. Materialul ceramic este asemănător cu cel descoperit la acelaşi nivel stratigrafic în alte zone din Sibiu, pe terasa de jos. În zona străzii Turnului ceramica arsă reducător este mai numeroasă.
Substrucţiile descoperite structuri de zidărie din piatră de râu şi din cărămizi arată nu numai schimbarea volumetriei, ci şi a planimetriei: de la o clădire cu două camere, cu spaţiu comercial înspre stradă şi un bazin rotund, din cărămizi în încăperea din spate, la un spaţiu dezvoltat, compartimentat şi dotat pentru locuire, cu accese din străzi diferite.
Momentul transformării funcţionale şi planimetrice este ilustrat de cahlele plate, nesmălţuite şi smălţuite descoperite în corpul din spate al clădirii. Piesele nesmălţuite sunt bogat decorate cu animale fantastice şi scuturi heraldice.
Însemnătatea sitului arheologic, posibilitatea cercetării integrale a unei clădiri de meşteşugar, în condiţiile în care acest aspect al vieţii urbane este prea puţin cunoscut impune continuarea cercetării prin degajarea stratului de pământ ce acoperă amenajarea circulară şi cercetarea corpului dinspre strada Turnului.
În etapa actuală de cercetare, etapele de evoluţie ale clădirii pot astfel identificate şi datate în limite largi:
- construcţie cu fundaţii din pietre de râu şi elevaţia din cărămizi, cu spaţiu comercial spre accesul pietonal spre axa principală (sec. XIV-XV); după demolarea clădirii a fost ridicată cea învecinată, cu pinion în trepte;
- spaţiu compartimentat la stradă şi necompartimentat spre curte cu un probabil bazin din cărămizi (sec. XVI-XVII). Clădirea s-a adosat la cea învecinată. În această etapă faţada a primit un decor cu liniaturi şi ornamente, a căror vagi urme încă se mai păstrează;
- dezafectarea bazinului, prelungirea, compartimentarea şi încercarea de etajare a corpului dinspre curte (probabil sec. al XVIII-lea). În noua planimetrie, clădirea apare la sfârşitul sec. al XIX-lea.
Istoria oraşului a câştigat prin această modestă săpătură arheologică cunoştinţe ştiinţifice asupra unui teren locuit de la primul val de colonişti până la familia mixtă româno-olandeză care a cumpărat recent casa şi a finanţat cercetarea arheologică. [Petre Beşliu Munteanu]
Note:
1.
1. Al. Avram, I. Bucur, Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu, Köln, 1999, p. 430.