Sibiu | Punct: str. Avram Iancu, nr. 11 | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 143469.07 |
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
mun. Sibiu
Localitate:
Sibiu
Punct:
str. Avram Iancu, nr. 11
Localizare:
| 143469.07 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Munteanu-Beşliu | Petre | responsabil | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Raport:
În perioada iulie-septembrie 2002, potrivit devizului însuşit de Parohia Evanghelică C.A. Sibiu am asistat la săpăturile pentru canalizare efectuate în curţile şi coridoarele corpului de închidere al clădirii din strada A. Iancu, nr. 11. Fragmentele de ancadramente din piatră scoase din săpătura mecanică au fost recuperate şi depozitate la Muzeul de Istorie din Sibiu. Asistenţa de specialitate a fost continuată de sondaje arheologice în spaţiile deja amintite. Raportul prezintă rezultatele demersului arheologic din anul 2002, parte a interesului mai vechi pentru cercetarea clădirii.
Planul clădirii este marcat de corpurile ce închid o curte cvasirectangulară. În spatele clădirii se află o grădină mărginită de un zid de parapet. Demersul arheologic a urmărit evoluţia clădirii din material durabil, de la corpurile dinspre strada Avram Iancu la amenajările dinspre zidul de fortificaţie şi cel de parapet. Volumetria actuală şi elementele decorative nu evidenţiază elemente sigure de datare mai vechi decât secolul al XIX-lea.
Observaţii stratigrafice şi planimetrice în curtea şi coridorul clădirii.
Un şanţ pentru înlocuirea sistemului de canalizare a fost practicat pe toată lungimea curţii. El a relevat existenţa unui strat masiv de pietriş amestecat cu materiale de construcţie şi pigmenţi de lemn ars. Stratul cercetat până la adâncimea de 1,10 m a acoperit un zid despărţitor al curţii. Şanţul canalizării a afectat un zid din material de construcţie mixt în fundaţie şi cărămidă în elevaţie, cu lăţimea de 60 cm. Talpa zidului se află la 1,20 m faţă de solul actual. Zidul împărţea spaţiul curţii, fiecare teren având acces la grădina din spatele clădirii. În stratul de nivelare al zidului au apărut fragmente ceramice moderne. Talpa zidului a suprapus un pavaj format din pietre de talie mijlocie şi cărămizi. Între pietrele pavajului au apărut fragmente ceramice medievale. Zidul a fost afectat de elevaţia corpului din spatele clădirii.
În culoarul dinspre nord al corpului din spate al clădirii, la 5,70 m de ieşirea în grădină a apărut un zid din piatră lat de 90 cm. Zidul a fost suprapus de straturi superficiale: strat de construcţie, strat de arsură, pământ galben, strat de nivelare cu pietre mici şi, la suprafaţă un strat mai gros de moloz. Cărămizile actualului pavaj au suprapus stratul de moloz prin mijlocirea unui strat de nisip. În partea de nord, zidul ce traversa culoarul era mărginit de bolta unei pivniţe.
Un şanţ săpat în curte, la limita intrării carosabile a evidenţiat stratigrafia terenului. Suprapus nivelului de sol natural (galben, lutos) şi negru (solul medieval) a apărut un strat de mortar. Nivelul superior, gros de 50 cm este alcătuit din pietriş şi conţine fragmente ceramice medievale. Ele au făcut parte din umplutura unei gropi de var. Stratul de dărâmături superior este lat de 80-90 cm şi a fost suprapus de un nivel de pământ brun-castaniu, crescut. Startul de nivelare superior precede pavajul din piatră actual al curţii.
Săpătura de canalizare efectuată la 2 m de colţul de sud al curţii a fost transformată într-o casetă de 1,20 x 1,20 m în care a fost evidenţiat la adâncimea de 80 cm un pavaj din pietre de râu şi bucăţi de cărămizi. Pe pietre se vedeau urme de arsură. Un strat de pământ galben a fost depus la adâncimea de 50 cm. Caseta a pus în evidenţă fundaţia din piatră a corpului de clădire.
În coridorul de sud al clădiri a fost sondat un zid din pietre de râu ce formau paramentul şi altele mai mici în emplecton. Zidul a fost căptuşit cu cărămizi. Talpa zidului surprinsă la adâncimea de 2 m faţă de nivelul curţii ieşind în afara planului elevaţiei este formată din două rânduri de cărămizi sau pietre aşezate pe lut. Zidul de pivniţă de la sud alcătuit din cărămizi este ulterior celui din piatră.
În coridorul de nord au apărut urmele a încă două substrucţii. La limita dinspre curte a fost evidenţiată de o săpătură de control a constructorilor fundaţia din pietre a clădirii, o fază anterioară practicării culoarului, şi , mai la vest, o fundaţie din material mixt, suprapusă stratigrafic celei dintâi.
Sondaje arheologice în grădina clădirii
Săpăturile de canalizare din grădina clădirii au afectat un zid din piatră, ceea ce a dus la practicarea unei casete de 1,80 x 1,80 m.
Caseta a evidenţiat un zid din material de construcţie mixt (pietre de râu în majoritate şi fragmente de cărămizi) care a fost acoperit de stratul vegetal. Talpa zidului este la adâncimea de un metru. Zidul are lăţimea de 1,20 m.
Caseta a atins la adâncimea de 90 cm nivelul de depunere medieval, la –1,10 m stratul steril, iar în capătul de nord un zid de fundaţie pentru a cărui cercetare a fost practicată o secţiune lată de 1m şi lungă de 2 m.
Secţiunea I-a atins adâncimea de 1,80 m, oprindu-se într-un nivel de depunere cu pigmenţi de arsură şi material ceramic smălţuit şi nesmălţuit. În profilul secţiunii au fost evidenţiate două straturi de pietriş şi unul consistent marcat de pigmenţi de var.
Secţiunea a scos la iveală o fântână oarbă amenajată la 2 m de fundaţia clădirii. Zidul lăsa un spaţiu gol la mijloc de 80 cm. Pietrele au fost legate cu lut, material ce a umplut spaţiul dintre zid şi groapa săpată pentru fântână. Fântâna aparţine celui mai nou nivel de depunere din grădină. Ea s-a adosat zidului de la sud. Cărămizile aflate în umplutura gropii aveau grosimea de 5 m.
Zidul de pe direcţia NV - SE, surprins de la 2,20 m vest de zidul clădirii pe o lungime de 2,50 m are fundaţia din pietre de râu cu bucăţi de cărămizi şi elevaţia din cărămizi groase de 4 - 5 cm. Liantul folosit conţine puţin var. Elevaţia păstrează urmele unei refaceri, evidenţiate de pământul depus între cele două structuri de zidărie şi de lăţimea mai mare decât fundaţia.
Talpa zidului se află la 60 cm faţă de soclu. Pe o lungime de 1,10 m faţa laterală a zidului surprinsă în săpătura era alcătuită din pietre puse pe cant. Pe traseul zidului au apărut fragmente din doi stâlpi din lemn, evidente urme ale unei refaceri târzii.
Materialul arheologic
În majoritate, materialul arheologic recuperat în urma săpăturilor controlate din 2002 a fost material ceramic. El a fost selectat în funcţie de relaţia stratigrafică cu diferitele substrucţii.
În şanţul săpat pentru canalizare în zona intrării în curte, în groapa de var cuprinsă între limitele 1,50 m şi 1,90 m (primul nivel de construcţie) au apărut fragmente din trei castroane. Pe unul dintre castroane s-a păstrat o pată de smalţ. Fragmentele amintite ca şi cele de olan, de capac, fac parte din categoria ceramicii arse intens oxidant.
Fragmentele ceramice descoperite la aceiaşi adâncime în secţiunea în grădina casei sunt în bună măsură, smălţuite. Remarcăm prezenţa unui fragment ceramic preistoric.
În caseta care a dezvelit zidul de sprijin al casei dinspre grădină au apărut la o adâncime mai mică fragmente ceramice medievale, reprezentate de buzele lăţite de oale nesmălţuite.
Câteva fragmente de cahle şi oale nesmălţuite au fost recuperate din caseta 2, deasupra pavajului medieval.
În urma săpăturii de canalizare au fost recuperate câteva fragmente de ancadramente din piatră provenind de la ferestrele şi uşile clădirii medievale:
1. fragment de ancadrament de piatră cu latura de 10 cm şi o profilatură semirotundă;
2. fragment de ancadrament de piatră cu latura de 10 cm, cu două baghete profilate semirotund;
3. fragment de ancadrament de piatră cu laturile de 20 x 12 cm şi două baghete profilate semirotund;
4. fragment de ancadrament de piatră cu laturile de 15 cm şi o baghetă profilată semirotund.
Un nasture din bronz a fost recuperat din stratul de depunere târziu al grădinii, iar un fragment din capacul unui vas din sticlă din stratul medieval depus în acelaşi loc.
Tot în grădina clădirii a fost descoperită o bilă din fier, posibil un proiectil de archebuz.
Concluzii
Prima etapă de locuire - o construcţie din material uşor (lemn, pământ, puţine pietre) a fost surprinsă doar în corpul de clădire dinspre strada Avram Iancu. Pentru clădirea din piatră moneda bătută în timpul regelui Carol Robert de Anjou este un terminus postquem sigur. Gropile de provizii, între care una se păstrează într-o pivniţa, aparţin acestei etape.
Nu am remarcat urmele unor anexe din lemn în spatele curţii clădirii din secolele XIV-XV. Nici ancadramentele recuperate nu aparţin acestei etape. Săpătura arheologică a evidenţiat nivelul construcţiilor medievale din material durabil şi cel al refacerii din perioada modernă când curtea şi grădina clădirii cu patru laturi au fost împărţite, ceea ce dovedeşte că procesul de lotizare nu este liniar, aşa cum s-a speculat.
Specificul clădirii, datorat aşezării la marginea terasei superioare, permite comparaţii cu casa din Piaţa Mică, 22, mai puţin cercetată arheologic. Sunt comune elemente de susţine a corpului de clădire dinspre terasă, formarea grădinii limitate de un zid de parapet. Recuperarea datelor arheologice impune recomandarea marcării la suprafaţă a substrucţiilor scoase la lumină de săpătura arheologică şi evaluarea rolului structiv al zidului de sprijin al corpului de clădire dinspre nord-vest.