Sibiu | Punct: Teatrul Gong | Anul: 2006
Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 143469.02 |
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
mun. Sibiu
Localitate:
Sibiu
Punct:
Teatrul Gong
Localizare:
| 143469.02 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Beşliu Munteanu | Petre | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Raport:
Zona străzii Odobescu a fost intens şi des afectată de lucrări de construcţii în curtea liceului de artă şi în perimetrul străzii cu ocazia refacerii canalizării şi a pavajului. Săpăturile amintite au atins substrucţiile caselor, la rândul lor demolate în urma unui proiect aberant de lărgire a căii de acces de la începutul sec. XX.
Săpăturile masive din zona Teatrului Gong şi a Liceului de Artă dintre anii 2004-2005 au fost asistate arheologic, dar era necesar ca informaţiile de pe teren să fie completate cu săpături sistematice.
Săpătura arheologică s-a desfăşurat după îndepărtarea de către constructori, fără acordul nostru, a straturilor superioare de pavaje moderne şi de demolare, pe o ad. de 0,30-0,50 m.
Săpătura arheologică s-a desfăşurat în perimetrul clădirii teatrului aflat la intersecţia dintre străzile Odobescu şi Moş Ion Roată, la poalele terasei, pe calea de acces dintre clădirile importante de pe terasa superioară (reşedinţe de instituţii şi case de patricieni) şi cele de pe marginea Cibinului (cartierul meşteşugăresc).
Cu toate că zona de deasupra teatrului a cuprins clădiri importante cum este ce numită Groapa Leilor, informaţiile bibliografice sunt sumare. Ele au fost adunate şi publicate într-un studiu în revista Transilvania din februarie 2006. (Petre Beşliu Munteanu, Groapa cu lei, în Transilvania, 2, 2006). Piese de feronerie şi din piatră dezafectate în anii 30 ai sec. XX au fost donate Muzeului Brukenthal. De asemenea, fototeca muzeului cuprinde imagini din timpul demolării clădirilor.
Proiectul cercetării arheologice a fost ajustat în funcţie de sumele cuprinse în contract şi perioada impusă de beneficiari. Terenul de pe faţada principală a clădirii, după dezafectarea corpului “parazitar” şi după finalizarea gropii de fundare a noului corp de clădire a fost cercetat prin trei secţiuni late de 2 m sau 1,50 m (S I 6 x 2 m; S II 9,5 x 2 m; S III 5 x 1,5 m). Pe faţada dinspre, acolo unde terenul fusese deja afectat de constructori a fost practicată a secţiune de 3 x 2 m. Latura îngustă a clădirii, înspre strada Odobescu a fost sondată de un şanţ mărginit la capetele înguste de zidul de parapet al străzii şi de elevaţia teatrului.
Din cercetarea arheologică au rezultat informaţii stratigrafice, planimetrice şi material arheologic.
Terenul dinspre fundaţia din beton a teatrului nu a fost săpat, fiind recent răscolit de săpăturile pentru subzidire, de alte şanţuri pentru utilităţi moderne. Din cauza stratului masiv de depunere, a intervenţiilor moderne şi a şuvoaielor de apă meteorică, a folosirii în perioada cercetării a unor utilaje grele, malurile şanţurilor s-au prăbuşit, înregistrarea lor grafică fiind dificilă. Am efectuat lucrării de protejare a malurilor.
Stratigrafia secţiunilor de pe frontul principal, spre strada Odobescu este marcată de un strat superior de depunere a pietrişului.
În secţiunea I s-a păstrat un strat superior de arsură precedat de o depunere de lut galben. Nivelul inferior de depunere este format din pământ brun-roşcat cu materiale de construcţie şi de un nivel de pietre în partea inferioară. Sub stratul amintit a fost vizibil un nivel superficial de pământ negru cu pete galbene.
În secţiunea II, în afara stratului masiv de depunere cu pământ brun - roşcat, lutos şi pietre de râu în partea de jos este important nivelul pavajului din cărămizi între cele două ziduri din, precedat de un strat de pământ cu fragmente de cărămizi.
Secţiunea III a scos la iveală un strat superior format din bolovani de rău (pavaj modern) ce suprapunea un nivel cu fragmente de cărămizi şi un strat format din pietriş şi var (strat de construcţie). Sub acest nivel este unul cu pigmenţi de arsură, chiar arsură în strat compact, suprapunând un nivel superficial cu pietriş. În partea inferioară a secţiunii, spre clădirea teatrului, pigmenţii de arsură unt sporadici.
Al doilea detaliu care atrage atenţia este un nivel cu zgură peste care s-a depus nisip galben. Amenajarea a fost tăiată de un şanţ cu pietre şi cărămizi groase de 4 cm, cu pigmenţi de arsură. Nivelul cu arsură se continua spre actuala clădire.
O amenajare adâncită în solul viu, marcată de depunerea cu pigmenţi de arsură a fost evidentă în SIV. Există şi un nivel superior de arsură compactă.
Şi în SV a existat o amenajare care a lăsat în profilul şanţului urmele unei podele din lut galben amestecat cu var, al lemnului ars.
Zidurile din SI
În SI este o structură de zidărie (fundaţie) mixtă, lată de 0,40 m. perpendiculară pe strada Odobescu. Talpa fundaţiei este la -1,20 m . Cărămizile au dimensiunea de 28 x 14 x 4-5 cm.
De această fundaţie se leagă o structură de zidărie mixtă, liantul folosit fiind argila. Zidăria are 0,30 m l, cu talpa la -0,80 m.
Zidurile din S III
Zidurile din cărămizi au distanţa între ele de 2 m. Zidurile sunt late de 0,50 m. În structura lor se observă două lăcaşuri pentru fixat o bârna în poziţie orizontală (20 x 20 x 30 cm) şi un locaş pentru fixat o bârnă verticală. Pe perete se văd două straturi de zugrăveală şi urma în tencuială a unei probabile scări. Interiorul spaţiului a fost pavat cu cărămizi. De un segment de zidărie din cele prezentate se leagă un zid neîngrijit lucrat, o posibilă etapă de reparaţie a clădirii.
Zidul din SV
Zid din cărămizi de 28 x 14 x 4 cm, lat de 0,40 m are o fundaţie superficială. Zidul este paralel cu latura clădirii actuale. Liantul folosit este lutul.
Zidăria din SIV
Segmentul de zidărie este din piatră şi cărămizi (două rânduri de material de construcţie).
Pavaje
Pavajul din SIII este format din cărămizi de 30 x 15 x 4 cm.
Amenajarea din lemn evidenţiată de groapa de excavator
La ad. de 3,20 m a apărut în malul gropii o amenajare din lemn pe o lăţime de 2 m, cu scânduri late de 30 cm şi groase de 6 cm.
Amenajarea din SII
La ad. de 3 m a ieşit în evidenţă un strat cu zgură de fier suprapus de un strat de nisip galben, tăiat la rândul său de o groapă cu plecarea dintr-o poziţie stratigrafică superioară.
Zidul din groapa de excavator
Pe malul dinspre str. Moş Ion Roată, a fost dezvelit un zid din material de construcţie mixt, în plan paralel cu strada, cu talpa la -1,70 m.
Stratul de construcţie este la -1,10 m
Groapă de var
Pe acelaşi mal săpat de excavator pe care a rămas imprimată amenajarea din lemn a existat o groapă de var u lungimea de 7 m.
Amenajări din lemn subterane
O amenajare din lemn subterană a apărut în S V. Podeaua era amenajată din lut. Se întindea sub clădirea modernă
Materialul arheologic
Materialul arheologic este fragmentar. Fac excepţie obiectele din fier
Materialul ceramic medieval
Fragmentele ceramice medievale aparţin unor capace şi recipiente. Ele au fost descoperite în SI, în amestec cu cele post medievale, în cantitate mai mare în S III şi sporadic în S V.
Materialul ceramic modern.
Cele mai multe vase fragmentare sau fragmente de vase smălţuite au ieşit la iveală din umplutura gropii de var afectată de săpătura mecanică.
Piese din fier
O spatulă (?) din bronz a fost descoperită în stratul de nivelare modern.
Lamă de cuţit din fier
Potcoava pentru cizmă aparţine nivelului post medieval.
Săpătura arheologică a surprins următoarele etape de locuire prezentate cronologic: nivelul medieval: amenajări din lemn arse cu material ceramic medieval; nivelul de umplere al lacului Kempel; construcţiile post medievale; construcţii moderne.
Pentru activitatea constructorilor sunt utile următoarele observaţii: terenul cercetat este format în bună măsură din straturi de mâl depus pe fundul lacului şi un nivel consistent de umplutură; constructorii moderni au folosit un sistem de susţine pe piloţi din lemn a fundaţiei.
Nu există posibilitatea practică a marcării în teren a ansamblului caselor. Recomandăm expunerea în holul teatrului al unui plan al clădirilor vechi din zonă şi a unui grupaj de fotografii cu săpăturile arheologice.[Petre Beşliu Munteanu]