Sibiu | Punct: Strada Ocnei | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 143469.230 |
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
Sibiu
Localitate:
Sibiu
Punct:
Strada Ocnei
Localizare:
| 143469.230 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beşliu Munteanu | Petre | responsabil | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
| Urduzia | Claudia | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Raport:
Asistenţa arheologică la săpăturile pentru înlocuirea conductei de canalizare de pe strada Ocnei din Sibiu au fost efectuate în baza contractului nr. 2327 din 1.09. 2010 şi a autorizaţie de supraveghere arheologică nr.188 din 2010 în perioada septembrie - noiembrie 2010.
Asistenţa arheologică a fost încredinţată potrivit contractului unui singur arheolog, Petre Beşliu Munteanu şi, în lipsa acestuia, Claudia Urduzia.
Săpăturile pentru înlocuirea conductelor de canalizare de pe strada Ocna au fost precedate de aceleaşi lucrări pe străzile Târgul Fânului şi Engels unde nu s-a solicitat asistenţa arheologică. În capătul dinspre strada Ocnei, şanţul practicat pe strada Engels a intersectat urmele unor substrucţii din cărămizi din perioada post medievală.
Terenul este cunoscut prin săpături de salvare mai vechi efectuate în 1998 şi prin cercetarea sistematică a casei cu numărul 22 de pe strada Ocna.1
Substrucţiile Porţii Ocnei sau cele în legătură fortificaţia au ieşit la iveală în urma săpăturii mecanice şi au fost bine evidenţiate într-un şanţ ”generos”.
Podul din faţa Porţii Ocna
Dintre amenajările podului, în malul şanţului a fost evident un parapet format din loazbe prinse pe stâlpi din lemn dispuşi vertical. Stâlpii au fost înfipţi în solul negru. Între parapet şi substrucţiile Porţii Ocnei este o distanţă de 90 cm. Amenajarea din lemn este ulterioară zidului din piatră.
Substrucţiile Porţii Ocna
Săpătura mecanică a dezvelit un zid din pietre lat de 1,50 m - 1,80 m, cu o fundaţie adâncă de 1 m. Spre exterior, zidul lasă o crepidă de 0,30 m. Pe soclu se înalţă un zid din pietre şi cărămizi de 4-5 cm grosime.
Talpa zidului a fost aşezată pe o reţea de stâlpi din lemn înfipţi în pământ. Densitatea mai mare a stâlpilor este la marginea tălpii zidului. În suprafaţa săpată au apărut nouă stâlpi. Un al doilea zid din structura porţii intersectat de săpătura mecanică are lăţimea de 1,80 şi a fost urmărit până la adâncimea de 2,50 m faţă de solul actual.
Sub nivelul de construcţie se vede un strat de pietriş cu fragmente de cărămizi. Sub el s-a depus pământ negru cu resturi de lemne. Nivelul de construcţie este la -1,85 faţă de solul actual şi cu 50 cm deasupra nisipului(solul viu).
Deasupra nivelului de construcţie este un strat gros de 30-40 cm de pământ brun-verzui cu fragmente de cărămizi.. Superior este aşezat pământ brun nisipos în care au fost amenajate construcţiile din lemn(parapetul podului) .
Pe malul estic, la baza zidului Porţii Ocnei a rămas o grămadă de pietre şi cărămizi. Peste ea s-a depus pământ negru, mâlos. Pe malul opus, de la -1,80 m în jos se vede pământ negru, mâlos. Peste el s-a aşezat un strat de pământ negru cu resturi de lemne, lat de 0,20-0,30 m şi unul superior de pământ negru-verzui, la fel de consistent.
Caseta de 1,70 x 2 m practicată în zona Porţii Ocnei a avut ca finalitate evidenţierea stratigrafiei arheologice a terenului, traseul laturii Porţii Ocnei fiind evidenţiat de săpăturile mecanice anterioare. Intenţia săpăturii controlate a fost de a stabilii raporturile stratigrafice între cele mai vechi construcţii din lemn, fundaţiile din piatră ale turnului şi clădirea adosată. Dimensiunile reduse ale casetei se datorează vecinătăţii şcolii. Şantierul a pus la dispoziţie doar un excavator şi excavatorist. Astfel că, în straturile adânci, săpătura a fost efectuată de arheolog şi excavatorist.
Două din laturile turnului şi ale presupusei barbacane au constituit maluri ale casetei. În general, depunerile arheologice au fost deranjate de o groapă de var modernă. Numai pe profilul mai îngust, de sud, a înregistrate până la adâncimea de 2,60 m depuneri arheologice neafectate de groapa de var. Nivelele de depunere şi amenajările inferioare au primit o atenţie aparte, în săpăturile anterioare ieşind la lumină stâlpi din lemn dispuşi asimetric. Ipoteza unei palisade devenise credibilă. În realitate, stâlpii din lemn dispuşi asimetric, adânc înfipţi în nisipul aluvionar sau în solul mâlos au avut menirea de a consolida terenul, pregătindu-l pentru construcţia masivă din piatră şi cărămidă. Densitatea lor este mai mare sub talpa fundaţiilor turnului. Amenajarea are limita exterioară în faţa turnului, în zona presupusei barbacane. Stâlpii aveau diametrul de 15 - 20 cm. Terenul în care s-a efectuat substrucţia cu piloţi prezenta depuneri de mâl cu fragmente ceramice, bucăţi de lemn şi de chirpici.
La adâncimea de 2 m a apărut o structură de zidărie legată de fundaţia turnului, suprapusă de straturi de arsură compactă sau de depuneri de pământ cu arsură. Stratul superior, gros de 0,70 m, are în compoziţie pietriş şi pigmenţi de mortar. El este suprapus de un strat de dărâmături în care a fost fundată o construcţie modernă.
Stratigrafia şanţului de canalizare între casele de la nr.27-29.
La adâncimea cuprinsă între 1,20 şi 1,90 m se observă pământ negru, mâlos. Între -0,90 m şi - 1,20 m se vede pietriş. Stratul de depunere dintre -0,80 -0,90 m conţine dărâmături. Stratul superior de 0,20 m grosime are pigmenţi de arsură; între -0,60 -0,30 m este pietriş; sub cota -1,70 m s-a depus nisip.
Stratigrafia şanţului în dreptul casei nr. 31
Stratul inferior este format din nisip. Deasupra este pământ negru cu arsură (-1,20 -1,50 m); stratul de pietriş superior are grosimea de 0,40 m; nivelul superior (-0,70 -0,50 m) este format din dărâmături; superior lui este un strat de pietriş şi la suprafaţă asfalt. Adâncimile au fost date faţă de nivelul actual al străzii.
Din săpătura mecanică au fost recuperaţi şi predaţi spre conservare stâlpi din lemn cu următoarele dimensiuni: 80 x 10 x 12 cm; 100 x 20 x 20 cm; cm; 170 x 13 x 13 cm; 50 x 6 x 6 cm şi o scândură de 15 x 5 cm.
Fragmente ceramice medievale provin din nivelul medieval inferior, pe care s-au aşezat constructorii fortificaţiei.
Săpătura preventivă din 2010, cercetările arheologice de salvare din 1998 şi observaţiile prilejuite de săpăturile de canalizare au permis evidenţierea stratigrafiei şi morfologiei generale a Turnului Ocnei. Rezultatele finale vor fi publicate în sinteză.
O bună parte din substanţa arheologică a zonei a fost distrusă datorită săpăturilor mecanice necesare, dar planificate şi organizate deficient.
Perspectiva remodelării arhitectonice a zonei şi a distrugerile istorice obligă ca rezultatele cercetării arheologice să fie luate în considerare şi valorificate. În acest moment nu există o placă de informare a turiştilor în zona Porţii Ocnei, un acces important în oraşul medieval. De asemenea, este necesară implicarea directă şi mai activă a consilierilor Direcţiei pentru Cultură Sibiu în promovarea şi protejarea urmelor sitului arheologic.