Sibiu | Punct: Piaţa Mare, nr. 2 (Gimnaziul iezuit) | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 143469.08 |
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
mun. Sibiu
Localitate:
Sibiu
Punct:
Piaţa Mare, nr. 2 (Gimnaziul iezuit)
Localizare:
| 143469.08 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marcu-Istrate | Daniela Veronica | participant | SC Damasus SRL Braşov |
| Roman | Toma-Cosmin | participant | SC Damasus SRL Braşov |
Raport:
Casa Parohială Romano-catolică se află în centrul istoric al Sibiului, mai precis pe latura de N a Pieţei Mari lipită de Biserica Catolică şi în imediata vecinătate a Turnului Sfatului. Aici au mai fost efectuate cercetări arheologice în 1998 de către Petre M. Beşliu în curtea interioară, care sunt încă nepublicate, din păcate şi cele efectuate de către Anca Niţoi şi Răzvan Pop în anii 2002-20031.
Conform documentelor medievale cunoscute şi confirmate de săpăturile arheologice, au apărut vestigiile primei case de breaslă cât şi ale celei de-a doua case, ambele realizate în cea de-a doua jumătate a veacului al XV-lea. Prima casă a fost dărâmată din ordinul Magistratului Sibian la scurt timp după ridicare, probabil înainte de a fi terminată. Pe locul ei a fost edificată o altă clădire, numită a doua casă de breaslă care a aparţinut croitorilor. Aceasta a fost dărâmată în deceniul al treilea al sec. al XVIII-lea când cea mai mare parte a clădirilor de pe latura de N a Pieţei Mari au lăsat locul construirii unei mănăstiri iezuite. Biserica, construită între anii 1726-1733, este sfinţită în 13 septembrie 1733 de către episcopul de Alba Iulia, Georg von Zorger2. Lipit de biserică se ridică un alt corp de clădire construit între anii 1726-17393 unde va funcţiona Colegiul Iezuit până la desfiinţarea ordinului. Ulterior acestui eveniment, corpul de clădire trece în administrarea Bisericii Romano-catolice devenind Casa Parohială a acesteia, funcţie care o păstrează şi în prezent.
În decursul supravegherii au apărut mai multe vestigii medievale şi moderne. A fost surprins un zid care a aparţinut primei case de breaslă a croitorilor, în S. 1, S. 3 şi în secţiunea de pe latura de N a Casei Parohiale. Notat convenţional zidul 1 este construit din piatră cu mortar, iar în partea lui superioară prezintă 2-4 rânduri de cărămidă cu mortar. Are lăţimea de 0,55 m cu o fundaţie foarte adâncă de aprox. 5,02 m de la cota 04. De asemenea a fost identificat un zid ca aparţinând celei de a doua case de breaslă a croitorilor. Numit convenţional zidul 2 acesta este construit din piatră cu mortar, iar în partea lui superioară prezintă 2 rânduri de cărămidă cu mortar. Are lăţimea de 0,45 - 0,55 m iar talpa de fundare se află la ad. de 1,78 m de la cota 0.
De asemenea au apărut în toate secţiunile efectuate fundaţiile actualei case a cărei talpă de fundare variază între 3,50 şi 3,90 m de la cota 0. Atât fundaţia Casei Parohiale cât şi elevaţia acesteia este realizată din cărămidă cu mortar. Tot legat de acesta sunt şi cele două canale (unul păstrat doar fragmentar) care străpung fundaţia casei actuale. Primul canal descoperit a fost cel din S. 1 unde s-a mai surprins o parte a acestuia. El este construit din piatră cu mortar (pereţii laterali) dar acoperit cu o boltă din cărămidă cu mortar. Cel de-al doilea apărut în S. 3 a fost distrus cu ceva timp înainte păstrându-se doar deschiderea prin fundaţia casei actuale spre Piaţa Mare. Acestea au fost utilizate probabil pentru apă.
În S. 1 şi în S. 3 au apărut fragmente din pavajul de sec. XVIII care acoperea Piaţa Mare. În secţiunea de pe latura de N a Casei Parohiale a mai apărut un zid din cărămidă cu mortar a cărui talpă de fundare se află la ad. de 1,98 m de la cota 0. După cărămida utilizată aduce ca fiind cea mai veche construcţie din cele prezentate aici. Dimensiunile cărămizii utilizate în construcţia zidului sunt 28 x 14 x 4 - 4,5 cm. Acest tip de cărămidă este încadrată de către Herman Fabini în perioada 1350-14505.
Note:
1.
1. Niţoi, A., Pop, R., Observaţii privind cercetările arheologice din centrul Sibiului, Casa Parohială Romano-catolică, Piaţa Mare nr. 2, Corviniana 9, 2005, pp. 195-209; Munteanu C., Despre sediul breslei croitorilor din Sibiu, Corviniana 10, 2006, pp. 213-226.
2. Avram, A., Bucur, I., Topografia Monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu, Köln, 1999, p. 80.
3. Ibidem, p. 81 sq.
4. Cota zero a întregii săpături a fost luată convenţional la nivelul parchetului din încăperea unde a fost amplasat primul sondaj.
5. Fabini, H., Sibiul gotic, Bucureşti, 1982, p. 77.