Şeuşa | Comuna: Ciugud | Judeţ: Alba | Punct: La cărarea morii | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetări arheologice la Şeuşa
Anul cercetarii:
1997
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 1124.01 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Ciugud
Localitate:
Şeuşa
Punct:
La cărarea morii
Localizare:
| 1124.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Paul | Iuliu | responsabil | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Ciută | Marius Mihai | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
Cea de a doua campanie a săpăturilor arheologice din cadrul şantierului de salvare de la Şeuşa, desfăşurată în perioada 16 iunie - 7 iulie 1997, şi-a propus să continue şi să finalizeze obiectivele începute în campania anterioară, la acestea adăugându-se altele noi. Astfel, într-o primă fază s-a continuat adâncirea în tronsoanele TIII şi TIV, pentru a se ajunge la stratul steril arheologic şi a se realiza un profil stratigrafic complet al sitului.
Un alt obiectiv a fost acela de a surprinde extinderea aşezării neolitice timpurii (Starèevo - Criş) în cuprinsul staţiunii, îndeosebi ''în adâncime'', în zona rămasă neafectată de cariera de bentonită. În acest scop, a fost executată o secţiune perpendiculară pe tronsonul TI, (SI/1997). S-a continuat, şi dezvelirea casetei CII/1996 - 7 x 2 m, rămasă neterminată (devenind astfel CII/1996-1997), în vederea demontării locuinţei romane şi a atingerii nivelului neolitic timpuriu care se dovedea a fi cel mai consistent în această zonă.
I. Tronsoanele TIII şi TIV
Deşi mai complexă, situaţia stratigrafică surprinsă în aceste două tronsoane - ele fiind de altfel şi cele mai relevante, grosimea stratului de cultură de aici depăşind 2 metri - nu modifică succesiunea culturală stabilită în campania anterioară, aceasta fiind după cum urmează:
- 0 - 0,30 m - stratul vegetal, de culoare brună închisă, conţinând, în amestec, materiale arheologice atribuite evului mediu, precum şi epocii romane sau postromane.
- 0,30 - 0,70 (0,80) m - strat de culoare cenuşie deschisă, pe alocuri cu urme de construcţii şi de arsuri puternice aparţinând epocii romane (probabil o villa rustica).
- 0,70 (0,80) - 1,20 (1,30) m - strat de culoare cenuşie, pe alocuri brun - cenuşie închisă, aparţinând epocii Latene (dacice), în cadrul căruia, ca şi anul trecut, apare şi ceramică de factură celtică lucrată la roată.
- 1,20 - 1,40 m - strat de culoare neagră cu aspect măzăros - sfărâmicios, aparţinând unei faze mai târzii a complexului cultural Starèevo - Criş (Criş - Körös).
- 1,40 - 1,80 m - strat de culoare neagră, cu aspect sfărâmicios, aparţinând unei faze timpurii a complexului amintit, corespunzând orizontului Protosesklo. În partea superioară a acestui nivel, materialele sunt destul de rare, uneori fiind dificil de surprins clar delimitarea de nivelul superior (uneori apar şi materiale în amestec, îngreunând diferenţierea celor două niveluri).
Singurele complexe conturate, au fost şase gropi, după cum urmează:
- G1, G2 şi G5 - aparţin epocii dacice.
- G3 şi G4 - aparţin epocii bronzului.
- G6 - străpunge toate straturile inferioare, inclusiv sterilul, până la adâncimea de 2,30 m. Ea aparţine epocii romane.
II. SI/1997
Secţiunea SI/1997 (10 x 2 m) a fost executată perpendicular pe tronsonul TI, în dreptul carourilor 13 - 14 (metrii 27 - 29), fiind orientată nord-vest - sud-est. Plasarea ei în această zonă se explică prin încercarea de urmărire a extinderii aşezării (sau aşezărilor) Starèevo - Criş.
Stratigrafia se prezintă astfel:
- 0 - 0,25 m - strat vegetal, de culoare neagră cenuşie, cu aspect sfărâmicios (datorat lucrărilor agricole) conţinând materiale ceramice medievale şi romane.
- 0,25 - 0,50 m - strat cenuşiu închis în care predomină materialele ceramice aparţinând culturii Wietenberg.
- 0,50 - 0,80 m - strat negru sfărâmicios, cu multe inserţii de culoare albă (bentonita), aparţinând culturii Starèevo - Criş.
În jumătatea nordică a secţiunii, în carourile 2 şi 3, de la adâncimea de 0,40 m s-a conturat un complex, cel mai probabil un bordei dezafectat aparţinând culturii Wietenberg, în apropierea căruia, pornind de la acelaşi nivel, s-a conturat un şanţ, orientat est-vest, care se adânceşte până la 1,10 m, în formă de ''U'', conţinând sporadic materiale ceramice Wietenberg.
O concluzie preliminară ar fi aceea că purtătorii acestei culturi au preferat partea mai înaltă a terasei pentru habitat şi că locuirea lor a fost de relativ scurtă durată.
Materialul ceramic aparţinând neoliticului timpuriu, destul de puţin şi fragmentar, în general, material atipic, face dificilă încadrarea lui. Totuşi, în acest stadiu, optăm pentru includerea lui într-o fază mai târzie a culturii Starèevo - Criş.
III. Caseta CII/1996 - 1997
Caseta CII/1996 (7 x 2 m) a fost continuată în acest an de la adâncimea de 0,50 m. Încă de la primul nivel s-a constatat existenţa unei locuinţe romane surprinse deja în campania anterioară. Locuinţa, în anumite porţiuni, a străpuns nivelul de locuire dacic, ajungând până la adâncimea de aproximativ 1,10 m.
Între adâncimea de 0,80 şi 1,20 (1,30) m se află nivelul ce conţine materiale arheologice dacice, asociat cu fragmente cramice de factură celtică, lucrate la roată şi grafitate.
Dacă în campania anterioară s-a bănuit (pe criterii tehnologice şi tipologice) existenţa unui nivel Criş târziu (Starèevo - Criş - Körös), în acest an, el a fost confirmat, atât din punct de vedere stratigrafic, între 1,40 - 1,60 m, cât şi tipologico - stilistic.
La adâncimea de 1,70 m, în stratul de culoare neagră, s-a constatat o amenajare din pietre şi cioburi care s-a dovedit a fi o locuinţă ''pe pat'' de pietre, aparţinând unei faze timpurii a complexului Starèevo - Criş, mai precis orizontului Protosesklo. Deoarece locuinţa părea a se continua sub profil, s-a deschis o nouă casetă - practic o prelungire a primei (CII), notată în consecinţă CIIbis/1997 (4 x 3 m), spre interior, pentru dezvelirea ei integrală. Locuinţa (L1/1997), are o formă dreptunghiulară (doar colţul de sud-est al ei fiind într-o mică măsură distrus de prăbuşirea taluzului), cu orientarea axei lungi pe direcţia nord-est - sud-vest. Podeaua locuinţei ar fi fost amenajată pe un strat de pietre mari de râu (10 - 15 cm diametru), suprapus de un alt strat de pietre similare, de dimensiuni mai mici, amestecate cu pietre sparte, care aveau ca liant bentonita.
Materialul arheologic descoperit este deosebit de bogat: ceramică, unelte de os (străpungătoare şi spatule), unelte de piatră, aşchii de obsidian şi cuarţit, lame de silex ''deshidratat'', fragmente de râşniţe din gresie, fusaiole, fragmente de vatră, greutăţi din lut ars, material osteologic, scoici etc. Analiza materialului ceramic, în principal, face posibilă încadrarea locuinţei în fazele timpurii ale complexului Starèevo - Criş, mai precis orizontului de tip Protosesklo, pe baza analogiilor cu staţiunile de la Ocna Sibiului şi Gura Baciului (Precriş I = Starèevo - Criş IC-IIA).
În staţiunea de la Şeuşa - ''La cărarea morii'', datorită importanţei realităţilor arheologice relevate, cercetarea va continua şi în anii următori, trecându-se la dezvelirea unor suprafeţe care să permită surprinderea complexelor de locuire, deja semnalate şi, pe această bază, la posibilitatea studierii habitatului neolitic.