Şeuşa | Comuna: Ciugud | Judeţ: Alba | Punct: Gorgan (La Gorgan, Gorganu) | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 1124.02 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Ciugud
Localitate:
Şeuşa
Punct:
Gorgan (La Gorgan, Gorganu)
Localizare:
| 1124.02 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciută | Beatrice | participant | Institutul de Arheologie Sistemică, Alba Iulia |
| Marc | Antoniu Tudor | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ciută | Marius Mihai | responsabil | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
Din punct de vedere geo-morfologic, măgura Gorgan (Gorganu, Vârful Gorgan), aparţine ramei vestice a Podişului Secaşelor, în sectorul de contact al acestuia din urmă cu valea Mureşului pe sectorul său mijlociu, în dreptul oraşului Alba Iulia, aflat la vest. Pentru o mai exactă localizare în cadrul microarealului, precizăm că măgura se află la o distanţă de aproximativ 4-5 km, spre SE de aşezarea fortificată hallstattiană de la Teleac, la aproximativ 2,5 km spre V de vârful Măgura Străjii şi la cca. 6 km est de oraşul Alba Iulia (latitudine: 460 3’ 53’’; longitudine: 230 39’ 2’’). Măgura domină culoarul Mureşului, în sectorul delimitat de localităţile Sântimbru - Vinţu de Jos, beneficiind de o perspectivă excelentă (altitudine: 463m, respectiv 469m faţă de Marea Baltică).
Obiectivele cercetării arheologice din acest an au fost: surprinderea succesiunii depunerilor stratigrafice şi relevarea lor, prin intermediul suprafeţelor de săpare. Excavarea complexelor, recuperarea integrală a informaţiilor legate de construirea, utilizarea şi abandonarea lor; recuperarea materialelor, procesarea şi prelucrarea acestora în vederea publicării; datarea relativă şi absolută a locuirilor umane; introducerea informaţiilor în cadrul unor baze de date; difuzarea rezultatelor ştiinţifice în mediile specifice, de specialitate dar şi mass-media; familiarizarea studenţilor participanţi cu principalele etape de desfăşurare a unui şantier arheologic.
Din motive obiective, care au fost determinate, pe de o parte, de lipsa fondurilor financiare pentru săpătură, iar pe de altă parte de vremea nefavorabilă - care a îngreunat efectiv lucrările specifice - campania anului 2008 din cadrul sitului de la Şeuşa-Gorgan, care s-a desfăşurat în perioada 6-12 octombrie a fost, din nou, una cu o durată scurtă, dar care a confirmat o serie de realităţi stratigrafice şi contextuale relevate în anii precedenţi.
Cercetarea arheologică din acest an a avut ca obiectiv continuarea investigaţiilor complexelor de locuire, în vederea dezvelirii structurilor şi artefactelor aparţinătoare celor două orizonturi culturale eneolitice (primul, de factură Decea Mureşului, iar cel de al doilea - Coţofeni), identificate până în prezent, precum şi prelevării resturilor macrovegetale, având ca scop reconstituirea cel puţin parţială a ecosistemului şi paleomediului epocilor istorice ilustrate de descoperirile din acest sit. Totodată, s-a urmărit excavarea complexelor anterior delimitate, recuperarea integrală a informaţiilor legate de construirea, utilizarea şi abandonarea lor; recuperarea materialelor, procesarea şi prelucrarea acestora în vederea publicării; datarea relativă şi absolută a locuirilor umane; introducerea informaţiilor în cadrul unor baze de date; difuzarea rezultatelor ştiinţifice în mediile specifice, de specialitate dar şi mass-media; familiarizarea studenţilor participanţi cu principalele etape de desfăşurare a unui şantier arheologic.
Primele operaţiuni au constat în curăţarea unităţii de cercetare S X/2004-2008 (10 x 5 m) şi refacerea profilelor. Datorită degradării profilului de NV, acesta nu a putut fi îndreptat integral, decât doar de la adâncimea de 1 m, existând riscul de prăbuşire. S-a evacuat pământul scurs, pentru a se reface nivelul atins în urma săpăturilor din campania precedentă.
De pe acest nivel s-a reluat dezvelirea contextelor arheologice anterior relevate, prin adâncirea, la şpaclu, pe niveluri de 0,05-0,10 m. O atenţie deosebită a fost acordată zonei colţului de N al suprafeţei, în vederea recoltării, din c.1, a pământului ce conţinea, încă, o cantitate însemnată de seminţe de grâu carbonizate.
În c. 1 şi 2, pe o suprafaţă de cca. 10 m2 a continuat relevarea, tot la şpaclu, a locuinţei de suprafaţă (L14/2007-2008), aparţinând primei locuiri Coţofeni (faza IIIb), care a oferit o aglomerare de materiale ceramice (fragmente ceramice decorate prin tehnicile împunsăturilor succesive şi a inciziilor) puternic arse secundar, fragmente de chirpici ars şi lemn carbonizat în amestec cu pământ, unelte de os, fragmentare, resturi faunistice etc., ce au atestat existenţa unei structuri de locuire de suprafaţă, prăbuşite în urma incendierii, în acest stadiu fiind surprinsă partea mediană a dărâmăturii locuinţei. Au fost surprinse, mai clar, limitele şi forma complexului, fiind înregistrate datele în plan. Locuinţa a avut o formă rectangulară, cu o suprafaţă de 3,5 x 5 m, orientată E-V, fiind posibilă distingerea unei compartimentări a ei. Din cuprinsul locuinţei a fost continuată recuperarea fragmentelor disparate de chirpici ars, prezentând structura pereţilor, fiind surprinse şi părţile superioare ale gropilor stâlpilor de susţinere a pereţilor. S-au sesizat, astfel, similitudini cu complexele contemporane descoperite în anii anteriori.
Sporadic, printre materialele Coţofeni, au apărut şi câteva fragmente ceramice, care, prin factură şi elemente de decor, aparţin primului orizont de locuire de la Gorgan, Decea-Mureşului, acestea fiind antrenate din nivelurile inferioare de amenajările coţofeni.
Material ceramic însemnat cantitativ, aparţinând olăriei Coţofeni, s-a recuperat şi din c.5-6. Materialele ceramice fragmentare, cele faunistice, IMDA, litice etc. recuperate, se află în curs de inventariere şi prelucrare.
În acest stadiu suprafaţa a fost supusă operaţiunii de conservare, prin acoperire cu folie şi pământ până la reluarea săpăturilor. Adâncimea care s-a atins în SX/2004-2007 (mai precis în cadrul bordeiului L12), a fost în jur de 2,25 m faţă de borna topografică situată la cca 1 m de latura vestică a suprafeţei.
În acest an au fost efectuate o serie de cercetări interdisciplinare în legătură cu situl de la Seusa-Gorgan. în acest sens a definitivată analiza arheobotanică asupra resturilor vegetale descoperite (vezi raportul anexă).
În direcţia reconstituirilor virtuale 3D a aşezărilor eneolitice de la Gorgan, a fost demarată colaborarea cu specialişti şi studenţi din cadrul catedrei de Informatică a Universităţii din Alba Iulia, fiind în curs de realizare un program special de prelucrare informatizată a realităţilor stratigrafice şi materiale descoperite. Rezultatele preliminare au fost prezentate în cadrul sesiunii de susţinere a lucrărilor de licenţă iune 2008.
În direcţia interpretării interdisciplinare se înscrie şi publicarea, în volumul dedicat Profesorului Nicolae Ursulescu la împlinirea vârstei de 65 de ani, a unui studiu privind analiza unui complex cu destinaţie cultică (bothroy) de la Gorgan1
Cu titlu de noutate, semnalăm faptul că, în urma prelucrării materialelor arheologice din campaniile precedente, s-a constatat faptul că în cadrul locuinţelor Coţofeni din primul nivel de locuire, cel al locuinţelor de suprafaţă, apar, sporadic, sub forma unor importuri, materiale ceramice aparţinând fenomenului cultural al bronzului timpuriu, specific văii mijlocii a Mureşului.