Scânteia | Judeţ: Iaşi | Punct: Scânteia - La Nuci | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 98925.01 |
Județ:
Iaşi
Unitate administrativă:
Scânteia
Localitate:
Scânteia
Punct:
Scânteia - La Nuci
Localizare:
| 98925.01 |
Lista Ilustrațiilor - 12
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lazarovici Mantu | Cornelia Magda | responsabil | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Berzovan | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Honcu | Ştefan | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Ţurcanu | Senica | participant | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
| Mischka | Carsten | participant | Institut für Ur-und Frühgeschichte, Universität din Erlagen-Nürnberg, Germany |
| Mischka | Doris | participant | Institut für Ur-und Frühgeschichte, Universität din Erlagen-Nürnberg, Germany |
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
În cadrul campaniei din 2016 obiectivul nostru a fost investigarea uneia din locuinţele detectate prin prospectările din 2015 (fig. 1). Totodată am avut în vedere prelevarea de probe pedologice, ca şi pentru analize arheobotanice sau pentru datare prin metoda radiocarbon. A fost folosită o staţie totală pentru înregistrarea descoperirilor, ca şi fotografierea în 3D şi cu drona. Majoritatea ceramicii a fost spălată pe şantier, doar o mică parte urmând să fie curăţată în laboratul de la Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi. Ceramica spălată a fost prelucrată statistic şi introdusă în baza noastră de date, proces care este în curs de finalizare.
Suprafaţa VIII trasată în 2016 a fost amplasată în partea de SV a sitului şi are o lungime de 16 m (carourile 1-9; 1 şi 9 doar de câte 1 m) şi o lăţime de 10 m (carourile A-D, la care se adaugă Z, tot de 2 m), iar caroiajul a fost din 2 în 2 m (litere pe latura de V, cifre pe latura de N). Au fost descoperite resturile a două locuinţe, numerotate în continuarea celor cercetate integral sau parţial, respectiv L14 şi L15. Resturile L14 erau dispuse uşor în pantă (0,75 m în partea de N şi la circa 0,55 m în partea de S), urmărind configuraţia terenului. L14 avea pe anumite zone resturi bine conservate atât de la podele, cât şi de la pereţi. În partea de E a L14 au apărut resturi dintr-o altă locuinţă, L15 (carourile A-D 8-9), anterioară L14, care a fost doar parţiall cercetată.
L14 avea două încăperi, despărţite de un perete interior (aflat în zona carourilor A5-D5), aşa cum sugerează şi cele două vetre descoperite în partea de NV (carourile B3-C3) şii respectiv E (carourile B6-B7). Prima vatră menţionată, construită pe o bază de pietre plate, cu diametrul de circa 1,4 m, avea în preajmă numeroase fragmente din vase de provizii (fig. 2), unele arse secundar, chiar zgurificate. Vatra, ca şi fragmentele de vase menţionate erau sub dărâmăturile de la podeaua etajului. Cea de a doua vatră (1,20 x 1,15/1,20 m) era parţiall acoperită de dărâmături şi fragmente ceramice (fig. 3).
În caroul B2 sporadic, dar mai ales în carourile C2-D2, pe latura de SV a L14 au fost descoperite mai multe fragmente ceramice de la vase de provizii de mari dimesniuni, ca şii câteva pietre mari, unele provenind de la râşniţe (fig. 2). Ele indică existenţa unei anexe pe această latură, probabil cu rol de păstrare a produselor. O zonă gospodărească, cu numeroase fragmente mari de pietre de râşniţă a fost identificată în partea de N a L14, în caroul A6, dar zona nu a fost cercetată încă în intregime.
De asemenea, în partea de S, în carourile C4-D4 au fost descoperite mai multe fragmente dintr-un recipient de tip siloz aflat în curs de restaurare (fig. 4), cu un diametru de circa 75 cm.
Studiind imaginea rezultată în urma prospectărilor magnetice pentru L14 şi resturile găsite în teren putem conchide că zonele de culoare mai închisă indică resturile arse mai intens. Semnalul pentru L15 este mai slab în magnetograma rezultată (fig. 5).
În urma cercetărilor din 2016 putem afirma că L14 face parte din categoria locuinţelor cu parter şi etaj. O atenţie deosebită a fost acordată resturilor de la pereţi şi podele din încăperea A (de vest). Nu am cercetat toată suprafaţa încăperii A, ci doar o porţiune din aceasta, respectiv carourile C5-C4-C3, pornind din apropierea peretelui despărţitor dintre cele două încăperi de la etaj (A, respectiv B). În carourile menţionate au fost demontate şi întoarse în oglindă, s-au desenat structurile, au fost realizate fotografii ale structurilor in situ, ca şi a celor demontate în oglindă, la care se adaugă şi reconstituiri în 3D (fig. 6b). Astfel a fost posibilă reconstituirea structurii podelei de la etaj (fig. 6a), ca şi a peretelui de la etaj (fig. 6c). Mai multe gropi duble identificate în aceleaşi carouri menţionate (în partea de S a L14) provin de la stâlpii care susţineau podeaua etajului. O altă groapă din carourile B4/B5-C4/C5, de dimensiuni mai mari, provine tot de la un stâlp cu acelaşi rol de susţinere a etajului. Peretele parterului nu avea lipituri cu lut, ci era format doar din structuri de lemn. Totodată am cântărit separat resturile de la podele şi pereţi. După cum se observă şi din fig. 6a, podeaua ridicată avea o structură de lemne plate, care pe anumite zone avea dispuse bârne transversale. O structură asemănătoare, cu bârne drepte şi altele transversale avea şi peretele de la etaj (fig. 6c). Podelele şi pereţii din lemn ai etajului au fost acoperiţi cu o lipitură groasă de lut pe care se observă structura bârnelor şi dimensiunile lor. Nu vom insista acum asupra acestor aspecte, asupra cărora vom reveni cu mai multe imagini şi date privind structurile, profilurile bârnelor, poziţia bârnelor longitudinale şi multe alte detalii cu altă ocazie. Podeaua de la parter a încăperii A în zona cercetată nu prezenta nici un fel de amenajare.
În carourile A-D 8-9, la nivelul de călcare al L14 s-au găsit resturi de la diferite fragmente de vase, oase de animale, pietre. Sub ele au apărut apoi dărâmăturile şi resturile L15, alături de numeroase oase de animale, pietre şi fragmente ceramice (unele de mari dimesniuni). În zona curăţată chirpiciul de la această construcţie este mai sfărâmicios şi mai puţin consistent comparativ cu cel din L14. In profilele învecinate distanţa dintre cele două nivele de călcare era de 8-12 cm.
De asemenea, menţionăm că au fost identificate şi alte gropi, pe laturile de N (230 şi 231) şi de S (229), de dimensiuni mai mari, dar fără un inventar foarte bogat. O groapă mai târzie marchează colţul de NV al L14 (fig. 5a).
În ceea ce priveşte inventarul L14, acesta este dominat de ceramică, aflată şi peste dărâmăturile casei sau în preajma ei, legată de zonele gospodăreşti menţionate. Ceramica a fost spălată şi prelucrată statistic, informaţiile fiind introduse în baza noastră de date. Formele ceramice sunt cele tipice fazei Cucuteni A: vase de provizii, cupe, castroane, suporturi; vase miniaturale –cupe, vase semisferice, vase cu gât înalt. Cea mai mare parte a ceramicii este din categoria semifină, dar sunt bine reprezentate şi celelalte două categorii, mai ales cea uzuală (prin vasele de provizii; unele decorate cu barbotină, butoni în relief şi chiar pictate cu roşu în interior) şi într-o proporţie mai mică cea din categoria fină. Colegii de la laboratorul de restaurare conservare lucrează încă la reîntregirea vaselor.
Dar alături de ceramică au fost descoperite şi artefacte realizate din diferite materii prime, ilustrând diverse tipuri de unelte, plastică sau piese ceramice legate de cult. Dispunerea acestora este ilustrată în planul din fig. 7. Astfel au fost descoperite mai multe unelete din piatră şlefuită (7) reprezentând topoare de tip teslă (6), o dăltiţă (3 întregi, 4 fragmentare; 2 aşchii) şi lustruitoare (1, sferic; 2, plate), la care se adaugă 33 de piese din piatră cioplită, realizate din două sortimente de silex (predomină cel de Prut; silex gălbui-portocaliu). Circa jumătate din piesele din piatră cioplită sunt aşchii, ceea ce sugerează un atelier, la care se adaugă gratoare, lame retuşate, străpungătoare, ca şi o piesă cu lustru. A mai fost descoperit şi un fragment dintr-o sârmă de cupru.
Cercetările arheologice din zona Suprafeţei VIII au dus la descoperirea a 16 idoli antropomorfi feminini, toţi fragmentari. Dintre aceştia atrage atenţia un bust de idol, realizat din pastă grossieră, nedecorat, care în zona abdominală prezintă o alveolare. Din acest motiv nu excludem ca el să fi fost amplasat pe marginea unui vas sau chiar a unei mese altar. El a fost descoperit în marginea unei structuri arse din caroul A5 (pe latura de N a L14, fig. 8, 8a), deasupra podelei.
Au mai fost descoperiţi idoli zoomorfi (3), idoli conici (3), bile mici de lut (2), mărgele de lut (2), picioare de altar (2), ca şi laba unui picior de la un vas antropomorf. Menţionăm că acest tip de vas nu era cunoscut până acum la Scânteia, dar el este prezent în alte aşezări Cucuteni A3 (Ruginoasa, săpături H. Dumitrescu).
În campania 2017 avem în vedere ridicarea podelelor şi pereţilor din L14, ca şi extinderea săpăturilor pentru curăţarea şi investigarea resturilor L15. Vor fi prelevate noi probe pentru datare, ca şi pentru obţinerea altor date care să ajute la înţelegerea mediului ambiant şi a caracteristicilor locuirii cucuteniene.
Bibliografie: