Scânteia | Judeţ: Iaşi | Punct: La Nuci | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ţurcanu | Senica | participant | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
| Lazarovici Mantu | Cornelia Magda | responsabil | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Mischka | Carsten | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Mischka | Doris | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
Raport:
Perioada de desfăşrare a campaniei 25.02 - 3.03.2015.
Obiectivul cercetării noastre în 2015 a fost prospectarea magnetică integrală a sitului, pentru a cunoaşte cu exactitate numărul complexelor de locuire şi maniera de fortificare a aşezării, precum şi intinderea zonei arheologice. Prospectări magnetice parţiale au fost realizate şi în anii anteriori: 1993-1994, M. Ghiţă, G. Manea; 2003-2004, Fl. Scurtu; în 2007, C. Mischka a verificat latura de E a aşezării, ca şi o porţiune din latura de V; în 2009, D. Micle a investigat o parte din extremitatea de V a sitului unde a semnalat un şanţ de apărare. Reamintim de asemenea că pentru a verifica rezultatele anterioare oferite de prospectările magnetice (1993-1994; 2003-2004) au fost trasate mai multe secţiuni, prin care s-au investigat mai multe locuinţe şi gropi aparţinând fazei Cucuteni A, dar şi un complex de locuire mai târziu (sec. IV e.n., amplasat pe latura sudică a sitului, în afara zonei cu urme ale culturii Cucuteni).
Echipa care a realizat prospectarea a fost condusă de Carsten Mischka şi a cuprins trei studenţi/masteranzi. Pentru prospectare s-a folosit un magnetometru cu cesium, cu patru capete. Spaţiul investigat a fost împărţit în carouri de 20 x 20 m. Din cauza umidităţii solului nu s-au putut folosi roţile ataşate dispozitivului, aşa încât el a fost cărat pe hamuri prin rotaţie de toată echipa (fig. 1-3).
În urma analizării magnetogramei (fig. 4) s-a constat că partea nordică a aşezării (unde este şi un drum) nu este încă foarte clară din cauza drumului, a unor piese metalice (aruncate de-a lungul timpului, parţial acoperite) şi a vegetaţiei mai mari, în timp ce în prospectarea din 2003-2004, se putea observa cu mai multă claritate sistemul de fortificaţie. Partea de vest a sitului arată urme clare de eroziune, iar cea de est este afectată de lucrările agricole (evidentă şi pe aerofotograme).
Cu toate acestea noua prospectare, completă, a adus date suplimentare şi chiar surprinzătoare, cu privire la dispunerea locuinţelor şi a sistemului de fortificare (fig. 4-5). Acesta este alcătuit în primul rând din două şanţuri (ce nu sunt continuie pe anumite porţiuni) şi unele palisade, care delimitează o suprafaţă de circa 6 ha (şanţul exterior) şi respectiv 4 ha (şanţul interior). La acestea, în partea sudică se adaugă un alt şanţ (lat de 5-8 m), care merge în paralel cu cele menţionate anterior. Celelalte două şanţuri au o lăţime de circa 3-5 m. În partea de nord se pare că şanţul mai larg merge paralel cu marginea promontoriului. În partea de est acelaşi şanţ taie promontoriul pe direcţia N-S; după circa 190 m acest şanţ face o curbă rectangulară spre vest, iar după 185 m se reîntoarce spre nord, ceea ce îl face să semene foarte mult cu un fort de epocă romană şi mai puţin cu sistemele de fortificaţie neolitice sau ale epocii cuprului. Marginea sa de sud vest se află deja în zona joasă de la poalele dealului, partea de vest merge paralel cu marginea promontoriului, dar partea sa de nord este neclară. In mijlocul părţii sudice a şanţului exterior a fost detectată o poartă de intrare, cu o lungime de circa 15 m şi o lăţime de 6-7 m. Primul şanţ din interior este neîntrerupt, dar cel care mărgineşte construcţiile este de asemenea întrerupt, cam în aceeaşi zonă a porţii.
În ceea ce priveşte construcţiile, în interiorul spaţiului de 4 ha (până la primul şanţ), s-au identificat circa 55 de structuri (cu platforme masive arse), dar şi unele şanţuri rectangulare ce sugerează fundaţiile unor structuri care nu au fost arse (invizibile în magnetogramă). La aceste construcţii se adaugă nouă cercetate integral şi alte trei sondate parţial în campaniile de cercetări anterioare. Construcţiile identificate prin prospectările magnetice sunt organizate pe şiruri paralele şi au intrările orientate spre VSV-ENE. Dar maniera de distribuţie a construcţiilor nu este uniformă în tot situl. În partea de S pare să fie un spaţiu liber între şirurile de construcţii, ce ar putea indica un drum/ spaţiu de circulat, dar nu excludem nici prezenţa unor construcţii care nu au ars. Un alt spaţiu liber poate fi observat în partea de NV, datorat pe de o parte eroziunii, gunoaielor acumulate aici, iar pe de altă parte şi lucrărilor moderne din anii 1970-1980, când s-a luat pământ pentru ridicarea digului ce mărgineşte partea de nord a aşezării (prin captarea pârâului ce mărgineşte partea nordică a promontoriului, fig. 1).Tot legat de construcţiile identificate trebuie remarcat şi faptul că unele din ele (circa patru) sunt de dimensiuni mai mari decât restul, iar alte trei au o altă orientare (fig. 5).
Din prezentarea noilor rezultate ale prospectărilor magnetice se poate observa că aşezarea de la Scânteia are un sistem complex de apărare, format din mai multe şanţuri, cu poartă de intrare, la care se adaugă valul vizibil încă pe fotografiile satelitare (fig. 6).
În timpul prospectărilor au fost descoperite şi patru fragmente de idoli antropomorfi feminini decoraţi cu incizii şi cu urme de angobă roşie.
În campania din 2016 intenţionăm să cercetăm integral o locuinţă şi să sondăm altele, pentru a obţine mai multe probe pentru datare prin radiocarbon. Totodată avem în vedere şi cercetarea zonei porţii de intrare în aşezare. Materialele rezultate vor fi introduse în continuare în bazele de date. Un studiu amplu va fi publicat cu privire la ultimele cercetări de la Scânteia. Prin reorganizarea Muzeului de Istorie al Complexului Cultural Naţional Moldova Iaşi se vor pune în valoare cele mai reprezentative descoperiri din situl menţionat.
Bibliografie: