Scânteia | Judeţ: Iaşi | Punct: Dealul Bodeştilor (La Nuci) | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lazarovici Mantu | Cornelia Magda | responsabil | Institutul de Arheologie Iași_ |
| Ghiţă | Mihaela | participant | Institutul de Geologie al Academiei Române, filiala Iași |
| Ţurcanu | Senica | participant | Muzeul de Istorie a Moldovei, Iași |
Au continuat săpăturile arheologice în aşezarea cucuteniană de la Scânteia; la cercetări au mai participat dr. A. Kolesnikov, de la Institutul de Arheologie din Kiev, alături de pedologul C.Tufescu.
Primul obiectiv urmărit a fost continuarea cercetărilor micromagnetice, ajungându-se ca la sfârşitul campaniei de săpături, să fie investigate 2/3 din aşezare, prin această metodă. Prin intermediul cercetărilor micromagnetice, au fost puse în evidenţă mai multe structuri masive de lut ars, iar unele dintre ele au fost chiar sondate (suprafeţele I-III în zona centrală şi nordică a aşezării). Astfel, au fost descoperite resturile altor trei locuinţe (suprafeţele I, III), a unei vetre în aer liber (suprafaţa III) şi a unei alte structuri de lut ars (suprafaţa II), care au fost parţial decopertate şi cercetate prin săpături.
Materialul arheologic rezultat din preajma acestor locuinţe (şi din ele-loc.11) şi construcţii, este la fel de abundent ca şi cel din restul aşezării, dar trebuie să precizăm faptul că, în zona sondajelor din 1995, numărul reprezentărilor antropomorfe este mult mai mic comparativ cu partea centrală şi de vest a aşezării. Mai multe astfel de reprezentări, au fost descoperite în preajma construcţiei din suprafaţa II, alături de unelte din silex, piatră, os şi corn. Vatra exterioară (1,35 x 1,40 m), aflată între locuinţele 11 şi 12 (suprafaţa III), era relativ bine păstrată şi conţinea două nivele de refacere.
Al doilea obictiv al săpăturilor, a fost de a termina decopertarea ultimei părţi din locuinţa 8 şi de a cerceta în întregime, zona de sub platforma ei. Această locuinţă, de tipul cu platformă, avea resturile destul de bine conservate şi a permis chiar unele observaţii, în legătură cu compartimentarea sa inferioară şi relativ, la sistemul ei de construcţie. În mijlocul locuinţei, printre diferite dărâmături de pereţi, deasupra platformei, au fost descoperite resturi dintr-o vatră distrusă, alături de care au fost identificate mai multe fragmente de lut ars, decorate cu incizii, de utilitate încă neprecizată. Tot peste platformă, în mai multe porţiuni, au apărut bucăţi de lipituri netede de lut ars, de culoare diferită, care presupunem că provin de la pereţi. După îndepărtarea bucăţilor de platformă, s-au observat foarte clar amprentele de bârne, aşezate unele lângă altele de-a latul locuinţei, pe direcţia N-S. Sub aceste urme, în partea de E, a fost descoperită o vatră in situ, construită direct pe pământ. Nu au putut fi identificate gropi de la pari sau alte elemente, ce ar putea fi legate de construcţia locuinţei. Din această locuinţă au fost prelevate probe din platformă şi din pereţi, în vederea datării prin metoda arheomagnetică. Analiza pedologică efectuată arată că, pe locul unde este situată aşezarea cucuteniană, avem de-a face cu un cernoziom cambic tipic, cu textură lutoasă, din clasa a II-a de fertilitate, ce reprezintă unul din cele mai bune soluri din zonă. Totodată, a fost efectuată şi ridicarea topografică a aşezării.