Săvârşin | Judeţ: Arad | Punct: Dealul Cetăţuia | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Cetate; Necropolă;
Cod RAN:
| 11851.01 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Săvârşin
Localitate:
Săvârşin
Punct:
Dealul Cetăţuia
Localizare:
| 11851.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hügel | Peter | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Mărginean | Florin | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Pascu Hurezan | George | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Sava | Victor | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Bodó | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei „Carol I” |
Raport:
Campania din acest an a avut în vedere două scopuri principale: pe de o parte, o săpătură preventivă în zona unde s-a instalat o antenă Cosmote şi, pe de altă parte, cercetări în diferite zone ale sitului pentru obţinerea de informaţii privitoare la stratigrafia, tipurile de complexe şi cronologia sitului. Din aceste considerente, săpăturile s-au desfăşurat în diferite zone, cu precădere pe Platou, dar şi pe Terasele 2 şi 3. Astfel, pe Platou, prin suprafeţele S7-S12, s-a cercetat atât zona unde urma să fie instalată antena Cosmote, cât şi cea din jurul acesteia, iar pe marginuile de E şi V ale acestuia au fost trasate S4 şi, respectiv, S6. De asemenea, prin casetele A şi B s-au extins săpăturile de la marginea de N a S1, începută în 2006.
S1
S1C1L1 - Locuinţă adâncită(cercetată în anii 2006-2007): complex adâncit, păstrat doar parţial, întrucât partea lui superioară a fost afectată de buldozer, cu prilejul instalării unor antene de telefonie mobilă în anii ’90, iar extremitatea nordică distrusă de eroziunea marginii platoului şi de tăierea unui drum de acces; s-a păstrat pe o lungime de cca. 4,50 m, pe direcţia N-S, cu accesul dinspre S, identificându-se un stâlp central de susţinere şi altul spre marginea de N. În interior, în partea cercetată, nu s-au găsit nici un fel de amenajări şi nici instalaţii de încălzit. În umplutura de culoare cenuşie a complexului s-au identificat fragmente de vase ceramice dacice în cantitate moderată, marea majoritate modelate cu mâna (multe borcane, ceşti-opaiţe, căni, străchini, fructiere, castroane, căni, capac), unele prevăzute cu proeminenţe şi butoni pentru manevrare, decorate cu brâie alveolare ori crestate, câteodată fiind prezente şi inciziile; fragmentele modelate cu roata, majoritatea cenuşii, provin de la pithoi ori castroane. Între piesele individuale menţionăm o cute din gresie, o fusaiolă din ceramică şi un fragment de piesă din fier. Prin poziţia stratigrafică şi prin tipurile de vase locuinţa aparţine nivelului II, superior, şi poate fi datată în sec. I a.Chr.-I p.Chr., mai probabil în primul veac al erei creştine.
S1C4L2 – Locuinţă amenajată pe stânca nativă, destul de bine aplatizată; la marginea sudică a complexului era un şănţuleţ triunghiular în secţiune (dg=0,20 m, ad.=10 cm), probabil pentru scurgerea apei. Spre mijlocul locuinţei s-au descoperit mai multe gropi mici (d=0,10-0,20 m, ad.=0,05-0,15 m), aşezate aproape în semicerc, probabil în care au fost pari pentru o anume amenajare (masă/poliţe?). S-a identificat o zonă, de cca. 1,30 x 1,50 m, cu o aglomerare de fragmente de pereţi de locuinţă şi de vatră, plus numeroase fragmente de vase dacice, databile în sec. II-I a.Chr. Partea nordică a complexului a fost distrusă cu prilejul amenajării L1, adâncită până la stânca nativă.
Peste locuinţă, într-un strat de sediment negru, gros de 0,15-0,20 m, s-au descoperit relativ numeroase fragmente de vase dacice, tipice sec. II-I a.Chr., între care borcane, căni bitronconice şi fructiere, modelate cu mâna, acoperite cu angobă neagră ori castanie. Piesele individuale sunt reprezentate de lame de cuţite şi o scoabă din fier, plus o rondea din perete de vas. Prin poziţia stratigrafică şi tipurile de vase locuinţa aparţine nivelului I, inferior, şi se datează în sec. II - prima jum. a sec. I a.Chr.
Casetele A şi B
La V şi E de capătul nordic al S1, acolo unde s-a identificat L1, au fost trasate două casete: caseta A (4 x 2 m) şi caseta B (4 x 3,60 m), pentru a se cerceta vestigiile existente. Astfel, au putut fi cercetate, în mare măsură, vestigiile din L1 şi 2, stabilindu-se totodată stratigrafia păstrată pe Platou.
S7
În cea mai mare parte a suprafeţeistânca nativă, dezintegrată sau nu, apare de la ad. de 0,05-0,10 m, identificându-se doar un complex (C5) şi o groapă de stâlp (G6).
C5 - situat în S7 şi S12.
Complex adâncit, de formă ovală (dmax=1,80m), din care s-a păstrat partea inferioară; nu se poate preciza cât anume din partea sa superioară a fost distrusă de excavaţiile anterioare. Pe fundul gropii, în stânca nativă, s-a identificat o groapă mică, circulară (d=30 cm, ad.=42 cm), în care s-au găsit pigmenţi de lipitură arsă, cărbune şi câteva fragmente de vase dacice. În partea de NV a complexului s-a săpat un şănţuleţ (L=1,30 m, l=0,50 m, ad.=0,12-0,17 m), ca un fel de canal de scurgere; este dificil de identificat rostul acestuia. Umplutura este formată dintr-un sediment negru cu fragmente de lipitură arsă şi de vetre, pietre, puţine oase de animale, dar multe fragmente de vase dacice. S-au identificat borcane, ceşti-opaiţe, fructiere, căni, modelate cu mâna, ori vase mari, fructiere, castroane, căni, marea majoritate cenuşii, modelate cu roata; menţionăm o fusaiolă şi un fragment de râşniţă de tip elenistico-roman. Pe baza inventarului complexul poate fi datat, cel mai probabil, în sec. I p.Chr.
S8
Stânca nativă, dezintegrată sau nu, apare de la ad. de 0,05-0,10 m, pe cca. 60% din suprafaţă, identificându-se patru gropi, probabil de stâlpi. În jumătatea nordică a suprafeţei stratul arheologic se adâncea, avea o culoare brună-neagră şi a conţinut numeroase fragmente de vase dacice, modelate cu mâna (borcane, ceşti-opaiţe, vase mari) ori cu roata (vase mari şi unul mic, globular, cenuşii), tipice sec. I a.Chr.-I p.Chr. Menţionăm, de asemenea, câteva piese din fier şi bronz, o fusaiolă din ceramică şi o râşniţă din gresie roşietică, cu urme de utilizare pe ambele părţi.
Gropile (de stâlpi?), săpate în stânca nativă, de formă circulară, aveau diametrele cuprinse între 0,20-0,25 m şi adâncimile între 0,20-0,30 m; umplutura era formată dintr-un sediment brun-negru. Erau grupate două câte două, astfel că, ţinând cont de forma şi adâncimea lor, este posibil să provină de la stâlpi.
S9
În aria acesteia, stânca nativă, dezintegrată sau nu, apare de la ad. de 0,07-0,10 m, neidentificându-se strat arheologic sau complexe de locuire.
S10
Stânca nativă, dezintegrată sau nu, apare de la adâncimea de 0,05-0,10 m; nu s-au identificat strat arheologic şi nici complexe de locuire
S11
Secţiunea a fost trasată la N de suprafaţa afectată de instalarea antenei Cosmote, până la marginea Platoului, pentru a se cerceta şi salva eventualele vestigii arheologice. S-au identificat două complexe, C8 şi C9.
C. 8
Groapă săpată în stânca nativă (d=0,72 m, ad.=0,32 m), de formă ovală, cu pereţii oblici şi fundul alveolar. Umplutura, formată dintr-un sediment brun-negru, a conţinut pigmenţi de lipitură arsă şi cărbune, plus câteva fragmente de vase tipice culturii Coţofeni, fazele II-III.
C9 a constat dintr-o aglomerare de fragmente de vase, de pietre şi oase de animale de epocă dacică.
Stratigrafia:
Cercetările din S1, m. 1-6, au dovedit existenţa a două nivele dacice de locuire, separate de o depunere de stâncă dezintegrată, groasă de 0,10-0,20 m. Pe baza stratigrafiei, evidenţiată de cele două locuinţe, şi a cronologiei inventarului, se poate aprecia că primul nivel, inferior, aparţine celei de a doua jumătăţi a sec. II a.Chr.-sec. I a.Chr., iar al doilea nivel, superior, sec. I a.Chr. I p.Chr. E posibil să fi existat şi un al treilea nivel, dar acesta a fost distrus de excavaţiile din anii ‘90, efectuate cu prilejul instalării a două antene de telefonie mobilă.
Complexe:
Cultura Coţofeni
În 2007, s-a identificat un singur complex (C9, din S11) şi răzleţe fragmente de vase tipice ale acestei culturi în nivelul dacic, ca urmare a bulversării lor în această epocă. Oricum, materiale ale acestei culturi s-au găsit în toate zonele cercetate. Întrucât pe Platou nu s-a identificat un strat arheologic din această epocă şi s-au descoperit doar rare complexe, atât în săpăturile anterioare, cât şi în cele din 2006-2007, iar numărul fragmentelor ceramice este destul de redus, putem presupune că locuirea din această epocă a constat din locuinţe răzleţe, dar situate pe toată zona.
Artefactele recuperate reprezintă, în marea lor majoritate, fragmente ceramice, dar şi unele piese litice. Având în vedere faptul că locuirea Coţofeni a fost bulversată, de către cea dacică, nu se poate preciza nimic în legătură cu eventualele fazele de locuire, dar având în vedere materialul arheologic descoperit putem presupune că este vorba de o singură secvenţă cronologică. Astfel materialul ceramic descoperit se încadrează în faza finală de evoluţie a acestei culturi, faza III.
Epoca dacică
Din această perioadă s-a identificat strat cu depuneri arheologice doar în zonele neafectate de excavaţii, unde s-au păstrat şi complexele de suprafaţă.
În zona de pe Platou afectată de excavaţiile pentru instalarea antenelor în anii ’90 au rămas intacte doar nivelul I dacic, inferior, şi complexele adâncite din nivelul II, superior.
Inventarul recuperat include, îndeosebi, o gamă variată de vase ceramice, dar şi piese din metale ori din piatră, lut şi os. Vasele ceramice descoperite, marea majoritate în stare fragmentară, includ aproape toate tipurile de recipiente caracteristice olăriei dacice din sec. II a.Chr.-I p.Chr. Vasele din nivelul inferior - sec. II-I a.Chr., sunt, aproape în totalitate, modelate cu mâna, formele caracteristice fiind borcanele şi vasele mari bitronconice, cănile bitronconice cu umărul în unghi şi angobă neagră, fructierele cu piciorul înalt, cupa evazată şi buza lată, de culoare neagră ori castanie. În nivelul superior, din sec. I a.Chr.-I p.Chr., procentul recipientelor modelate cu roata creşte semnificativ, tipurile principale fiind pithoi, fructierele, cănile, castroanele şi capacele, marea majoritate de culoare cenuşie. Ceştile-opaiţe, toate modelate cu mâna, sunt prezente în toată perioada.
Uneltele şi ustensilele sunt reprezentate de râşniţe, primitive ori de tip elenistico-roman, frecătoare, cute şi lustruitoare din tuf vulcanic, piatră şi gresie, de fusaiole şi rondele din ceramică, de cuţite, ciocan şi verigi de unelte din fier.
Se poate aprecia că cercetările de anul acesta au adus o serie de informaţii noi, atât în privinţa stratigrafiei şi cronologiei, cât şi a răspândirii anumitor tipuri de complexe, în diferite zone ale sitului, ori a categoriilor de piese.
Bibliografie:
M. Barbu, Ziridava 12, 1980, p. 101-116
M. Barbu, CCA 2002, p. 281-282.
M. Barbu, P. Hurezan, Ziridava 14, 1982, p. 49-66.
Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior. Judeţul Arad, Timişoara, 1999, p. 106-109, fig. 46-46a (sub voce, M. Barbu, P. Hügel).
P. Hügel, V. Sîrbu, G. P. Hurezan, C. Bodo, CCA 2006, sit nr. 160
Rezumat:
Campania din acest an a avut în vedere două scopuri principale: pe de o parte, o săpătură preventivă în zona unde s-a instalat o antenă Cosmote şi, pe de altă parte, cercetări în diferite zone ale sitului pentru obţinerea de informaţii privitoare la stratigrafia, tipurile de complexe şi cronologia sitului. in aceste considerente, săpăturile s-au desfăşurat în diferite zone, cu precădere pe Platou, dar şi pe Terasele 2 şi 3. Astfel, pe Platou, prin suprafeţele S7-S12, s-a cercetat atât zona unde urma să fie instalată antena Cosmote, cât şi cea din jurul acesteia, iar pe marginuile de E şi V ale acestuia au fost trasate S4 şi, respectiv, S6. De asemenea, prin casetele A şi B s-au extins săpăturile de la marginea de N a S1, începută în 2006. Pe baza materialului ceramic s-a apreciat ca situl a fost locuit în perioada epocii bronzului (Cultura Coţofeni) şi în epoca dacică respectiv sec. II a.Chr. – I p.Chr.