Săvârşin | Judeţ: Arad | Punct: Dealul Cetăţuia | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 11851.01 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Săvârşin
Localitate:
Săvârşin
Punct:
Dealul Cetăţuia
Localizare:
| 11851.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hügel | Peter | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Pascu Hurezan | George | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Situl include mai multe zone de interes arheologic, atât pe un promontoriu, cu mai multe terase antropogene, cât şi de jur-împrejurul acestuia. Este vorba de un promontoriu de origine vulcanică, cu o h max. de 245 m şi cu diferenţă de nivel, faţă de luncă, de 85-90 m, situat în dreapta Mureşului şi la întretăierea a două văi ce vin dinspre Munţii Zarandului.
Cercetările arheologice întreprinse, cu unele întreruperi, între 1979-2001 au evidenţiat vestigii ale culturii Coţofeni şi, îndeosebi, din epocă dacică. Deosebit de importante sunt vestigiile de epocă dacică: aşezare şi necropolă din sec. IV-III a.Chr. şi aşezare din sec. II a.Chr.-I p.Chr. Importanţa deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (aşezare, necropolă, eventual atelier metalurgic), cât şi din perioada îndelungată de locuire (sec. IV a. Chr.- I p.Chr.) şi a raporturilor cu celţii.
Decesul neaşteptat al regretatului coleg Mircea Barbu, cel care a coordonat mulţi ani săpăturile, şi publicarea doar episodică a rezultatelor, au impus reluarea cercetărilor pentru valorificarea vestigiilor deja descoperite, dar şi pentru clarificarea unor probleme rămase încă în discuţie.
Campania din 2006, pornind de la aceste realităţi, şi-a fixat câteva obiective: a) delimitarea eventualelor zone de interes arheologic de pe Platou, rămase nedistruse de instalarea a două antene de telefonie mobilă (înainte de anul 2000), b) săpături pe Terasa I în vederea obţinerii unor date stratigrafice şi racordarea la ridicarea topografică a unor cercetări mai vechi şi c) săpături pe o terasă de N, pentru a vedea dacă a fost locuită.
Platou. În vederea identificării zonelor de interes arheologic rămase intacte s-a trasat Secţiunea S1 (22 x 2 m), aprox. pe direcţia N-S, la cca. 6 m de una dintre antene. S-a constatat, din păcate, că tot stratul arheologic din această zonă a fost distrus, iar vestigiile împinse pe panta dinspre N. Au mai rămas in situ doar complexele adâncite, aşa cum a fost cel identificat în partea nordică a secţiunii S1.
S1C1 (Locuinţă adâncită?). Este vorba de un complex adâncit, păstrat doar parţial, întrucât partea lui superioară a fost afectată de buldozer, iar extremitatea nordică de eroziune; s-a păstrat pe o lungime de cca. 4,50 m, pe direcţia N-S, cu accesul dinspre S, identificându-se un stâlp central de susţinere şi altul spre marginea de N. În interior, în partea cercetată, nu s-au găsit nici un fel de amenajări şi nici instalaţii de încălzit. S-ar putea să fie vorba de o locuinţă adâncită, dacă avem în vedere pragul, cei doi stâlpi şi unele materiale din groapă (fragmente de vase ceramice, de râşniţă, de vetre şi de pereţi arşi); desigur, marea majoritate a acestor vestigii sunt ulterioare posibilei locuiri, când groapa a fost umplută cu pământ din jur şi deşeuri. În umplutura de culoare cenuşie a complexului adâncit s-au identificat fragmente de vase ceramice dacice în cantitate moderată, marea majoritate modelate cu mâna (multe borcane, puţine ceşti, căni, străchini, castroane, căni), unele prevăzute cu proeminenţe şi butoni pentru manevrare, decorate cu brâie alveolare ori crestate, câteodată incizii; doar câteva fragmente, majoritatea cenuşii, sunt modelate cu roata, dar e dificil de precizat tipurile. Toate tipurile de vase identificate sunt caracteristice olăriei dacice din sec. I a.Chr.-I p.Chr.
În pământul împins de buldozer pe panta dinspre N s-au descoperit, pe lângă fragmentele de vase dacice, şi câteva fragmente de vase aparţinând culturii Coţofeni; rezultă, deci, că şi pe Platou a existat o sporadică locuire din această epocă.
Se poate aprecia că doar în partea de SV a platoului a rămas o zonă importantă care n-a fost afectată de excavaţiile şi de nivelarea cu buldozerul, sector spre care se vor îndrepta săpăturile viitoare.
Terasa I-a. S-a trasat o secţiune, S2 = 20 x 2 m, aprox. pe direcţia N-S, atât pentru a identifica eventuale vestigii arheologice, cât şi pentru a racorda vechile săpături la ridicarea topografică. Întrucât nu s-a încheiat săpătura în secţiune nu se pot emite concluzii ferme, ci se pot face doar unele aprecieri preliminare. În partea de N a secţiunii nu s-au descoperit complexe de locuire, ci doar câteva fragmente de vase Coţofeni. Doar între m. 11-17, în partea nordică a secţiunii, s-a observat o concentrare mai mare de materiale arheologice, ceea ce ar putea indica un complex, situat, în majoritate, la E de S2. În suprafaţa săpată s-au descoperit fragmente de vase dacice în cantitate moderată, modelate îndeosebi cu mâna, de la tipuri de vase din sec. I a.Chr. - I p.Chr. Dintre piesele individuale menţionăm un vârf piramidal de săgeată şi o cataramă, ambele din fier.
Terasa de N. Întrucât într-o anumită parte de pe latura de N a promontoriului s-a observat o zonă aplatizată, ce prezenta caracteristicile unei amenajări antropogene, am trasat o nouă secţiune, S3 = 6 x 2 m, tot pe direcţia N-S, pentru a identifica eventuale vestigii arheologice. Întrucât cercetarea este în curs, putem face doar câteva observaţii. S-au identificat materiale ale culturii Coţofeni şi din epoca dacică. Fragmentele de vase dacice, modelate îndeosebi cu mâna, dar unele şi cu roata, provin de la tipuri specifice sec. I a.Chr.-I p.Chr; între piesele individuale menţionăm două rondele şi două fusaiole.
Cercetările din această campanie, cu obiective limitate, s-au desfăşurat atât în sectoare unde s-au mai efectuat săpături, confirmându-se o parte din informaţiile anterioare, dar s-au deschis suprafeţe şi în alte zone.
Cultura Coţofeni. In această campanie nu s-au descoperit complexe, dar prezenţa unor fragmente de vase ale acestei culturi în toate zonele săpate dovedesc o locuire sporadică pe Platou şi mai intensă pe cele două terase.
Epoca dacică.Vestigiile din această epocă au fost mai numeroase, identificându-se atât complexe, cât şi materiale. S-a identificat o gamă variată de vase ceramice, majoritatea modelate cu mâna, caracteristice olăriei dacice din sec. I (eventual II) a.Chr.-I p.Chr: borcane, ceşti-opaiţe, vase de provizii, străchini, castroane, căni, fructiere etc. Deşi nu prea numeroase, s-au descoperit, totuşi, unelte, ustensile, accesorii vestimentare ori arme: fragmente de râşniţă, cute, lustruitor, rondele, fusaiole, cataramă, vârf de săgeată.
Cercetarea cu prioritate a acestui sit se impune, din cel puţin două motive. Primul este determinat de distrugerile masive pe care le-a suferit platoul, prin instalarea antenelor de telefonie, cât şi latura de N, ca urmare a amenajării unui drum de acces. Ca urmare a acestor excavaţii procesul de eroziune a sitului s-a accentuat. Al doilea motiv este determinat de importanţa vestigiilor de epocă dacică, variate şi databile pe o perioadă de aproape jumătate de mileniu, situaţie rară în Transilvania şi vestul ţării. În plus, prezenţa unui sit dacic pe valea Mureşului, importantă arteră de comunicaţie în antichitate, poate aduce informaţii importante privitoare şi la raporturile dintre daci şi celţi în sec. IV-II a.Chr.
Pe lângă epuizarea cercetărilor deja începute, în campania următoare se vor întreprinde săpături pe latura de S a sitului, unde au fost identificate şi vestigii din sec. IV-III a.Chr, perioadă puţin cunoscută în această zonă.