Săvârşin | Judeţ: Arad | Punct: Cetăţuie | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 11851.01 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Săvârşin
Localitate:
Săvârşin
Punct:
Cetăţuie
Localizare:
| 11851.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hügel | Peter | responsabil | Complexul Muzeal Arad |
| Pascu Hurezan | George | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Sava | Victor | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
| Bodó | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Raport:
Obiectivele campaniei au fost continuarea cercetării Platoului, puternic afectat de instalarea unor antene de telefonie mobilă, depistarea unor noi zone de interes arheologic şi obţinerea unor date stratigrafice suplimentare privitoare la evoluţia comunităţilor umane de pe dealul Cetăţuia.
Sector Platou.
Cultura Coţofeni. Campania din acest an a reprezentat o reală surpriză în privinţa vestigiilor culturii Coţofeni, dacă avem în vedere puţinele descoperiri cunoscute până acum. Astfel, în S14, între –1,60 -2,60 m, a apărut material Coţofeni, plus unelte din piatră cioplită ce pot fi atribuite paleoliticului. Stratigrafic, s-a observat că odată cu aşezarea dacilor pe platou a fost făcută o “curăţenie generală”, care a dus la distrugerea vestigiilor anterioare, dovadă fiind şi faptul că singurele complexe Coţofeni păstrate in situ sunt săpate în stâncă.
Au fost identificate 5 complexe Coţofeni, din care noi vom menţiona doar trei.
Complexul 22: vatră făţuită (D = 0,55 x 0,18 m, G = 0,07 m), dezvelită parţial, în jur şi pe ea fiind fragmente ceramice Coţofeni.
Complexul 24: groapă (D = 0,91 x 0,25 m, A = 0,27 m), dezvelită parţial, umplutura fiind formată din pământ negru pigmentat, cu puţină arsură, câteva fragmente ceramice Coţofeni şi bucăţi din făţuiala unei vetre.
Complexul 27: şănţuleţ săpat în granodiorit (A = aproximativ 0,20 m), umplutura lui constând din multă arsură, bucăţi de lipitură arsă şi fragmente ceramice specifice culturii Coţofeni.
Epoca dacică. Au fost descoperite 13 complexe (5 gropi ori alveolări, 4 gropi de stâlpi, 3 aglomerări de materiale arhelogice şi o vatră), din rândul cărora vom prezenta doar câteva.
C11: alveolare de formă ovală (D = 1,70 x 1,30 m), din care s-a mai păstrat doar partea inferioară, pe o adâncime de 15-18cm, umplutura fiind formată din pământ negru-brun, cu mulţi pigmenţi de cărbune, rare fragmente de vase, iar în partea nordică o aglomerare de bucăţi mari de vatră, apoi oase de animale, câteva fragmente de vase ceramice dacice; probabil, sec. I p.Chr.
C13: aglomeraţie, descoperită la adâncimea de -0,30 -0,40 m, formată din fragmente de vase dacice (fructiere, borcane); probabil, sec. I p.Chr.
C16: groapă de stâlp, săpată în stânca nativă, identificată la adâncimea de 0,40 m, de formă circulară (D = 0,22 m), păstrată pe adâncimea de 0,22 m, cu fundul albiat, umplutura fiind formată din sediment brun-cenuşiu, cu pigmenţi de cărbune; la bază sunt câteva pietricele de râu, probabil folosite pentru consolidarea stâlpului de lemn, plus un fragment de borcan dacic; probabil, sec. I p.Chr.
C19: -0,50 m; groapă săpată în stânca nativă, de formă circulară (D = 0,20 m), cu depunere intenţionată de oase puternic incinerate, umplutura fiind de culoare neagră, plus un fragment de coastă de mamifer, nears; evident, este o depunere intenţionată de epocă dacică; sec. I a.Chr.-I p.Chr.
C20: -0,50 m; complex adâncit (A = 0,80 m), de mari dimensiuni, cu treaptă spre S, săpat în stânca nativă, umplutura fiind formată dintr-un sediment cenuşiu-brun, cu multe fragmente de vase dacice şi oase de animale, plus câteva piese metalice. Dacă avem în vedere dimensiunile complexului şi modul cum a fost săpat în stânca nativă, cu treapta spre S, putem aprecia că este fie un complex de locuire, adâncit, fie de o groapă de mari dimensiuni. Din păcate, partea sudică a complexului a fost distrusă; sperăm să obţinem informaţii suplimentare în campania următoare.
Observaţii generale (Suprafeţele S12, S14, S15): a). vestigiile din nivelul superior au fost distruse şi împinse spre pantă cu prilejul amenajării fundaţiilor celor două antene de telefonie mobilă, efectuate înainte de anul 2000, păstrându-se doar partea inferioară a unor complexe adâncite, b). spre centrul Platoului stânca nativă se află doar la 0,10 - 0,20 m de suprafaţă, apoi ea coboară, progresiv, spre panta de N, c). spre pantă există atât un strat cu materiale arheologice împinse de buldozer, cât şi un strat arheologic ori complexe adâncite păstrate in situ, atât Coţofeni, cât şi dacice, d). este de evidenţiat descoperirea a patru gropi de stâlpi; întrucât partea lor superioară a fost distrusă nu putem preciza tipul complexelor de la care provin, e). in S14, vestigiile culturii Coţofeni apar de la adâncimea de 1,60-1,70 m, manipulate de daci, dar complexe adâncite, păstrate in situ, s-au aflat doar de la adâncimea de 2,40-2,45 m; rezultă, deci, că nivelarea de epocă dacică pentru amenajarea terenului a distrus stratul Coţofeni, inclusiv pe marginea pantei, până la această adâncime.
Terasa Sud
Pe partea sudică a dealului, destul de abruptă, se observa o zonă uşor aplatizată, de circa 40 x 15 m, ce prezenta caracteristicile unei intervenţii antropice. Pentru a verifica situaţia şi, implicit, stratigrafia zonei am trasat o suprafaţă (S14 = 4 x 4 m), decizie care s-a dovedit corectă. Întrucât nu s-a epuizat stratul arheologic nu se pot face observaţii finale; totuşi, se poate aprecia că, indiscutabil, este vorba de o terasă antropică, probabil amenajată în epoca dacică. Sedimentul din partea superioară a suprafeţei cercetate, până la adâncimea de 0,30-0,40 m, reprezenta o scurgere de pe panta superioară astfel că numărul materialelor arheologice a fost foarte redus. De la adâncimea de 0,60-0,70 m se poate aprecia că s-a ajuns la stratul arheologic de epocă dacică, dovezi fiind atât structura şi culoarea diferită a sedimentului, cât şi numeroasele materiale descoperite. Fragmentele de vase ceramice, aproape în totalitate, aparţin olăriei dacice din sec. I a.Chr.-I p.Chr., provin de la variate tipuri, modelate cu mâna ori cu roata, între care amintim borcanele, ceştile-opaiţ, fructierele, cănile, vasele de provizii; de evidenţiat sunt şi piesele metalice (cuţit, scoabe); se adaugă câteva fragmente ale culturii Coţofeni.
Pe baza materialului arheologic se poate afirma că locuirea Coţofeni de aici se datează în faza a III-a de evoluţie a acestei culturi. Numeroasele elemente Kostolac prezente, între care amintim căniţele cu corpul globular şi toartă supraînălţată, ornamentate cu împunsături successive de forma unor triunghiuri răsturnate, sau prezenţa străchinilor scunde, ornamentate cu şiruri de impresiuni, reprezintă elemente clare de datare.
Vestigiile de epocă dacică se încadrează, atât în ceea ce priveşte complexele, cât şi materialele, în tipurile cunoscute pentru acest sit. Este, totuşi, de semnalat numărul mai mare de piese din metal, îndeosebi scoabe şi cuţite. Cronologic, vestigiile de epocă dacică, atât de pe Platou, cât şi pe terasa S, se încadrează în sec. I a.Chr.-I p.Chr.
Dintre rezultatele acestei campanii ce trebuie evidenţiate menţionăm atât vestigiile Coţofeni şi dacice de pe Platou, rămase in situ ori împinse spre pante, cât şi identificarea unei noi terase locuite pe partea sudică a dealului.
S-a întocmit o documentaţie bogată de şantier, atât prin desenarea clasică a complexelor şi a stratigrafiei, cât şi prin arhiva foto digitală şi punerea în plan cu staţia totală a săpăturilor. Vasele şi fragmentele ceramice au fost spălate şi se află în curs de restaurare iar cele din metale se află în curs de conservare şi restaurare.
Materialele descoperite au intrat în patrimoniul CM Arad.