Satu Nou | Comuna: Oltina | Judeţ: Constanţa | Punct: Valea lui Voicu | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 62510.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Oltina
Localitate:
Satu Nou
Punct:
Valea lui Voicu
Localizare:
| 62510.02 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Conovici | Niculae | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ganciu Petcu | Anca | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Irimia | Mihai | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
Situl arheologic de la Satu Nou – Valea lui Voicu este situat pe un promontoriu din marginea Dunării, în mare parte distrus prin eroziune naturală1.
În săpăturile din 2002 a fost încheiată cercetarea viroagei cu depunere hallstattiană din cadrul suprafeţei S I, situate pe platoul principal al aşezării. Secţiunea magistrală S II de pe Platoul II a fost prelungită spre nord cu 22 m. În acest fel a fost încheiată secţionarea pe direcţia N - S a acestui platou.
Suprafaţa S I:
Săpăturile s-au concentrat asupra carourilor 11N-15N şi 19N-23N, unde rămăsese de cercetat partea inferioară a depunerii hallstattiene. Au apărut în continuare aglomerări de pietre (unele arse), fragmente ceramice Babadag I şi II, Coslogeni şi oase de animale. Alături de acestea au apărut alte câteva obiecte hallstattiene: două săpăligi din corn de cerb fragmentare, aşchii de silex, un percutor, fragmente de unelte din piatră şlefuită, o fusaiolă, o piatră de râşniţă fragmentară şi o cute de ascuţit. Au apărut de asemenea câteva fragmente de calotă umană (c 20N, 22N). În umplutura din c 11N s-a descoperit un schelet de porc păstrat fragmentar (fără picioare), iar în c 13N un schelet de câine întreg. În marginea estică a săpăturii, în scursura malului, au apărut şi câteva fragmente ceramice, un cuţit şi o fusaiolă getice.
Încheierea cercetării depunerii hallstattiene a confirmat observaţiile din campania precedentă. Această parte a viroagei nu adăpostea complexe de locuire ci doar deşeuri, gunoaie menajere, inclusiv schelete (stârvuri) de animale abandonate. Nu au apărut resturi de lipitură de la pereţii unor locuinţe, nici vetre sau gropi. De altfel, zona cercetată se afla chiar în marginea aşezării.
Au fost definitivate profilele magistrale ale sectorului şi au fost înregistrate în plan şi prin fotografii complexele apărute. Cu aceasta, cercetarea Platoului I poate fi considerată încheiată în stadiul actual al cercetării.
Secţiunea magistrală S II, prelungire nord:
Secţiunea magistrală S II de pe Platoul II a fost prelungită spre nord cu 22 m, în continuarea săpăturii din 19952.
Cercetarea din anul 2002 completează observaţiile făcute în 1995. Stratul arheologic are o grosime de cca. 1 - 1,25 m, (inclusiv stratul vegetal). Locuirea getică aparţine secolului III a. Chr şi secolului I a. Chr.
Locuirea getică din secolul I a. Chr. a fost pusă în evidenţă prin cercetarea a două gropi (G 28, 31) care pot fi datate pe baza materialului ceramic în această perioadă. Alte fragmente ceramice datate cu certitudine în secolul I a. Chr au fost descoperite în c 8N-10N şi c 16N-18N: căţui, fructiere, capace lucrate la roată, amfore de tip Pseudocos, chiupuri. Nu au putut fi puse în legătură directă cu alte complexe.
Locuirea din secolul III a. Chr. a furnizat material ceramic numeros: în special fragmente de amfore de Rhodos, Sinope şi Heracleea Pontica, ceramică lucrată cu mâna. Descoperirile din această perioadă se concentrează în c 8N-10N şi c 16N-18N. Au fost cercetate două gropi care pot fi atribuite secolului III a. Chr. (G 33 şi 34).
Stratul getic în ansamblu, fără distincţie clară între cele două faze, are un aspect brun-cenuşos.
Nivelul de locuire hallstattian, de culoare brun-gălbuie, a fost pus în evidenţă prin cercetarea mai multor gropi (G 29, 30, 32 35 şi 36). Inventarul gropilor constă în material ceramic fragmentar, oase în număr mare şi pietre. S-au identificat buze de vase lucrate cu mâna, ceramică lustruită (ceşcuţă sau bol, cu gura evazată, culoare cenuşie; buză de vas mare, buză de vas globular, fragment de strachină cu marginea arcuită în interior). Nu au fost surprinse resturi de locuinţe, ci doar fragmente de lipitură arsă antrenate în strat.
Pe baza descoperirilor de până acum, rezultă că Platoul II a fost ocupat în aceleaşi perioade cu platoul principal, dar densitatea de locuire a fost mult mai redusă.
În timpul săpăturilor a fost alcătuită documentaţia arheologică, constând din planuri, completarea profilelor magistrale, fotografii prelevate în cursul săpăturilor. Materialul arheologic adunat, împreună cu toată documentaţia grafică originală sunt depuse la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. O copie a documentaţiei grafice, la scară redusă (1:50) se află la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", împreună cu un rând de fotografii. Restaurarea şi conservarea materialelor arheologice se face la muzeul constănţean, iar prelucrarea lor ştiinţifică va fi făcută de membrii colectivului de cercetare.
Pentru campania viitoare avem în vedere clarificarea altor probleme: locuirea de pe Platoul II, structura sistemului defensiv al Platoului II (val şi şanţ de apărare). Este necesară şi efectuarea unui sondaj în aşezarea fortificată din punctul "Vadu Vacilor", unde presupunem că s-au mutat locuitorii de la "Valea lui Voicu" în cursul secolului II a. Chr.
Bibliografie:
Note:
1.
1. Pentru descrierea sumară a sitului vezi CCA, campania 2000, p. 218-221. Pentru cercetarea din anul precedent vezi CCA, campania 2001, p. 277-279.
2. Pentru rezultatele cercetărilor din S II din anul 1995 vezi CCA, campania 1995, p. 102-103.