Satu Nou | Comuna: Oltina | Judeţ: Constanţa | Punct: Valea lui Voicu | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 62510.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Oltina
Localitate:
Satu Nou
Punct:
Valea lui Voicu
Localizare:
| 62510.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Arsenie | Lucian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Conovici | Niculae | participant | Instiuție Nedefinită |
| Irimia | Mihai | participant | Instiuție Nedefinită |
Raport:
În 1999, sapaturile arheologice de la Satu Nou - "Valea lui Voicu" s-au desfaşurat între 26 iulie - 20 august. Ele au avut în vedere continuarea cercetarii nivelurilor de locuire de pe platoul principal, din prelungirea spre nord a secţiunii magistrale şi a extinderii ei spre râpa din partea de vest a platoului. Finanţarea sapaturilor a fost asigurata exclusiv de MINAC.
Cercetarea platoului nordic s-a facut în campaniile precedente prin secţiunea magistrala S.I, cu orientarea aproximativ N-S, pe direcţia râpii ce margineşte spre vest platoul, pentru obţinerea unor profile stratigrafice pe axa amintita. În prelungirea S.I, pe platoul de sud a fost trasata secţiunea magistrala S.II, care intercepta întregul platou împreuna cu valul şi şanţul de aparare din aceasta zona. S.III a fost executata în partea de est a platoului de nord şi era orientata perpendicular pe valul şi zidul de aparare al acestuia.
În 1995, S.I a fost prelungita cu 25 m spre N, fiind caroiata în continuare începând cu c.11N pâna la c.26N. Extinderea spre râpa a secţiunii s-a facut prin conservarea temporara a unui martor de 0,50 m pentru observarea profilului, iar pe direcţia S-N prin caroierea secţiunilor late de 2 m, marcate cu siglele b, c, d etc. În acest fel s-a ob?inut o suprafaţa de cercetare, a carei laţime se extinde treptat pe masura avansarii sapaturilor. In 1999 au fost continuate cercetarile aceasta zona prin investigarea nivelurilor 6-8.
Complexe de locuire.
Din N.6 a fost epuizata cercetarea la nivelul cladirii cu altar aparute în 1998 în S.Ib, c.15-17N.
Din nivelurile 7 şi 8 au aparut puţine complexe arheologice, deoarece sapatura a acoperit o zona marginala a aşezarii getice. Au aparut patru gropi (Gr. 70, 72-74). Alte doua gropi aparţin nivelurilor anterioare (Gr.71, 75). Groapa 75 strapungea vatra unui cuptor dezafectat din N.7 în S. Ib-c, c.15N.
Primul nivel de locuire getica din aceasta parte a aşezarii (N.8) era marcat în partea de sud prin platforme de forma neregulata din pietre, deasupra carora au aparut materiale datate în al doilea sfert al sec. III. Gr. 72 din S. Ib-c, c.13N, de forma tronconica, se adâncea cu cca. 0,70 m într-un strat aproape steril, cu depuneri aluvionare, de unde provine o toarta de amfora sinopeana purtând ştampila astynomului Demetrios 3 Heroxenou (sfârşitul grupei IV), cel mai vechi atestat la Satu Nou. N.9 nu a mai fost interceptat în aceasta parte a sapaturii.
In jumatatea nordica a sapaturii au aparut câteva cuptoare menajere şi doua gropi. Cuptorul descoperit în S. Ib, c.20N a prilejuit unele observaţii interesante privind construcţia lui: mai întâi a fost amenajata vatra, lipita pe o substrucţie din pietre de râu şi cioburi de amfora, iar apoi a fost ridicata bolta din lut ars, întarita cu ajutorul unui "cofraj" din nuiele înfipte vertical în jurul vetrei. Este pentru prima data la Satu Nou când a fost observat acest detaliu.
Materialul arheologic recoltat nu este foarte bogat faţa de campaniile precedente. Totuşi re?in atenţia alaturi de ceramica getica (cu mai multe vase întregibile), ceramica elenistica (opaiţ, fish-plate, boluri, askoi, lagynoi şi mai ales amfore), câteva obiecte de metal, o ancora de barca din piatra, greutaţi de la razboiul de ţesut şi fusaiole etc. Au fost adunate 38 ştampile amforice, dupa cum urmeaza: Heraclea Pontica 11, Rhodos 3, Sinope 23, centru necunoscut 1. De asemenea, pe toata suprafaţa cercetata au aparut fragmente ceramice hallstattiene, oseminte umane izolate, fragmente din doua topoare şlefuite din bazalt negru şi o lama de silex. Acestea provin desigur din nivelurile anterioare şi au fost în parte antrenate de animalele subterane, în parte aduse prin deranjarea acelor niveluri de catre geţii înşişi, dar nu în zona cercetata de noi care nu pare a fi deranjata în profunzime.