Săpăturile arheologice din anul 1995 în dava de la Satu Nou, punctul "Valea lui Voicu" s-au efectuat în trei puncte apropiate, în scopul elucidării unora dintre problemele cercetării ivite în anii trecuţi, sau avute în vedere în perspectivă.

Au continuat investigaţiile în şanţul de apărare al platoului sudic; cercetarea valului de aici fusese finalizată în 1994.

Platoul sudic al aşezării, valul, şanţul de apărare şi o parte a platoului din afara aşezării, aflat la sud, au fost intersectate de secţiunea SII. La partea superioară şanţul de apărare are în prezent o lăţime de cca. 24-25 m, dar în vechime el era mai îngust cu cca. 6-8 m; erodarea continuă a malurilor, accelerată mai ales după anii '70, când zona a fost terasată pentru împădurire, a modificat forma iniţială atât a valului, cât şi a şanţului de apărare. La bază şanţul are o lăţime de cca. 6,50 m. Adâncimea maximă a şanţului de apărare, calculată de la nivelul superior al vegetalului antic (aflat sub mantaua valului), era de cca. 6,50-6,70 m. De menţionat că umplutura şanţului, datorită colmatărilor amintite, are în prezent, în zona centrală, o grosime de cca. 3,30-3,50 m. În umplutura şanţului s-au descoperit, între altele, fragmente ceramice getice şi elenistice, specifice sec. III a.Chr., inclusiv două torţi de amfore ştampilate (de Rhodos şi Chersones), pietre de diferite dimensiuni, câteva oase de animale, fragmente de coarne de cerb. Foarte probabil ele aparţin perioadei de colmatare a şanţului care a început încă din antichitate (la sfârşitul sec. III a.Chr. ?). Se pare că fortificaţia în cauză (formată din val şi şanţ) n-a mai fost refăcută în cea de a doua fază a locuirii getice (sec. II a.Chr. - începutul sec. I p.Chr.).

În zona centrală a şanţului de apărare, spre partea inferioară, dar tot în umplutură, s-au descoperit numeroase pietre scurse probabil de pe val sau vecinătate; numărul lor sporeşte cu cât ne apropiem de bază. Ele apar în umplutură împreună cu pământ cenuşos, fragmente ceramice, chirpici de locuinţă cu urme de nuiele, fragmente de vetre şi chiar bucăţi de pământ negru, zgurificat. La baza şanţului de apărare apare însă un strat mult mai bogat de pietre (lespezi de gresie şi blocuri de calcar, gros de 0,30-0,40 m); sunt atât exemplare de dimensiuni mijlocii şi mari, cât şi spărturi mai mici, care formează un strat compact, cu foarte puţin material arheologic şi pământ, aşezat direct pe fundul şanţului, pe pământul galben, steril, după terminarea excavaţiei. Considerăm că stratul de pietre de la baza şanţului avea ca scop drenarea apelor pluviale, pentru a împiedica colmatarea lui şi slăbirea valului. Remarcăm că, în zona centrală a şanţului de apărare (SII, caroul 28), sub stratul compact de pietre de la bază, se află şi un şenţuleţ longitudinal, lat de cca. 0,70-0,95 m şi adânc de 10-15 cm, realizat probabil tot pentru drenaj.

Spre nord SII a fost prelungită cu 14 m (carourile 1N-7N), astfel încât în perspectivă platoul de sud al aşezării să fie secţionat complet, pentru corelarea situaţiei arheologice de aici cu aceea de pe platoul de nord. S-a confirmat observaţia mai veche potrivit căreia stratul arheologic de pe platoul sudic are o grosime de cca. 0,80-1 m (inclusiv vegetalul actual), iar locuirea getică aparţine exclusiv sec. III a.Chr. S-au descoperit 9 gropi (SII, nr. 16-24); cercetarea unora dintre ele va fi finalizată în campania viitoare. Pe platoul de nord, foarte intens locuit atât în sec. III a.Chr., cât şi în sec. I a.Chr. - începutul sec. I p.Chr., secţiunile paralele SI a - SI b au fost prelungite cu încă 25 m (carourile 11N - 22,5N) pentru a se finaliza, astfel, secţionarea platoului în cauză şi pentru cercetarea zonei până la marginea malului său vestic, abrupt. A fost cercetat parţial cel mai târziu nivel de locuire (nivelel I în ordinea descoperirii). Au apărut materiale ceramice autohtone şi elenistice specifice (vase borcan, căţui, fructiere, străchini, strecurători, amfore, ceramică elenistică de lux), cele mai multe fragmentare. Inventarul arheologic confirmă datarea ultimului nivel de locuire în a doua jumătate a sec. I a.Chr. - începutul sec. I p.Chr.

Continuarea cercetărilor va aduce, fără îndoială, elemente noi privind evoluţia importantei aşezări getice de la Satu Nou.