Sarmizegetusa | Judeţ: Hunedoara | Punct: La Cireş - Necropola Estică | Anul: 2003


Descriere:

Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 91063.02 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Sarmizegetusa
Localitate:
Sarmizegetusa
Punct:
La Cireş - Necropola Estică
Toponim:
Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Rădeanu Virginia Maria participant Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Ţentea Ovidiu participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Marcu Felix participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Raport:
Deşi obiectivul campaniei 2003 în necropola estică a Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost finalizarea cercetării arheologice a incintei funerare A, porţiunea respectivă nu a putut fi investigată datorită opoziţiei proprietarului terenului. Datorită acestui fapt, cercetarea arheologică a cuprins arealul situat între latura estică a incintei A şi drumul roman. S 7 (9 x 5 m) a fost trasată paralel cu S 3, păstrând un martor de 20 cm, fiind perpendiculară pe S 6. Au fost identificate următoarele tipuri de complexe: morminte de incineraţie, un mormânt de inhumaţie, două gropi cu caracter neprecizat, ziduri de piatră delimitând o platformă şi un perete de lemn. Platforma a fost identificată în campania 2001, în partea estică a secţiunii S 3, c. 5 – 7. Aceasta este delimitată în partea nordică de traiectul zidului Z 3, iar înspre E şi V de Z 5, respectiv Z 4. În S 7, c. 2 – 3, au fost identificate limitele acestei platforme. Astfel, dimensiunile ei sunt: 4,20 (E - V) şi 3,50/3,60 (N - S). Substrucţia platformei a fost realizată din bolovani de râu amestecaţi cu pietriş. Partea superioară a acesteia a fost finisată cu mortar, cotă care marchează şi un nivel de călcare în faza de funcţionare a incintei funerare amintite (nivelul în cauză corespunde cu cel al crepidei zidurilor incintei). Lucrările de construcţie a platformei au fost sesizate în partea sudică a acesteia, sub forma unor straturi de balast alternat cu mortar şi material ceramic şi tegular rulat – contextele 20 şi 36. Lângă această platformă au fost identificate două bucăţi de plumb care păstrează în interior amprentele unor scoabe de metal. Acestea puteau fi utilizate la fixarea unor monumente funerare (sarcofage, statui). Paralel cu latura sudică a platformei, corespunzător nivelului arheologic dat de aceasta, s-a conturat o structură liniară având aspectul unei benzi late de aproximativ 50 cm. Această structură (P 6), foarte puţin adâncă (0,10-0,15 m), a fost identificată şi în S 5/2002 şi S 2/2001, având acelaşi traiect, paralel cu Z 3. Funcţionalitatea acesteia rămâne încă imprecisă; se poate preciza însă că P 12 aparţine unor structuri constructive diferite de cea din care fac parte P 1 – P 11, P 13, P 14 - care aparţin celui mai timpuriu nivel arheologic, anterior necropolei1. Morminte de incineraţie - complexele G 46 – G 51, probabil G 53 (cercetare nefinalizată). G 46 Localizare: S 7, c 1. Dimensiuni: 0,40 x 0,35 m. Complexul, parţial distrus, este delimitat pe două laturi de două tegulae dispuse în cant. Inventar: un opaiţ. G 47 Localizare: S 7, c 1. Dimensiunile gropii: 0,80 x 0,75 m. Groapa nearsă. Inventarul (urcior, oală, terra sigillata locală, căniţă, capac, acetabulum, opaiţ - fragmentare, cuie, oase) a fost depus împreună cu resturi din rug. G 48. Localizare: S 7, c 5. Descoperit parţial. Inventar: două turibula fragmentare, fragmente dintr-o oală, un vas de sticlă fragmentar, patru cuie. G 49. Localizare: S 7, c 5-6. Dimensiunile gropii: 1,10 x 0,40 m. Orientare: ENE – VSV. Groapa nearsă a fost parţial distrusă de amenajările ulterioare ale platformei. Inventar: fragmente din două oale, un capac, o farfurie, un fragment de terra sigillata locală, un fragment de terra sigillata de import, un cui, cărbune, oase calcinate G 50 Localizare: S 7, c 4-5. Dimensiuni: 1,90 x 0,80 m. Orientare: ENE - VSV. - mormânt cu groapa arsă. Forma gropii este aproximativ dreptunghiulară în plan orizontal, iar în profil se distinge o treaptă. Construcţia funerară a fost realizată din tegule dispuse pe marginea gropii, mormântul fiind acoperit cu o lespede de gresie (fragmentară). Inventar: fragmente din două oale, un castron, un opaiţ întreg, as (Antoninus Pius pentru Diva Faustina I, datare post 141 p. Chr.)2, o cochilie fragmentară, cărbune. G 51. Localizare: S 7, c 6. Dimensiunile gropii: 1,15 x 0,55 cm. Orientare: ENE – VSV. Groapă nearsă. Inventar: fragmente ceramice nedeterminabile. G 52. Localizare: S 7, c 1-4. Dimensiuni: 1,00 x 0,45 m. Orientare: E – V. Cameră funerară construită din cărămidă, acoperită cu o lespede de gresie (fragmentară). Inventar: urcior întreg, bulla (pandantiv de bronz cu rol apotropaic), colier compus din trei scoici perforate, o piesă de os, o piesă de chihlimbar şi un dupondius perforat în trei locuri (M. Aurelius, post 178 p. Ch.), vase ceramice întregibile şi scheletul răvăşit al unui copil. G 53 Localizare: S 7, c 4. Descoperit parţial. Orientare: ENE – VSV. Complexul reprezintă un mormânt ale cărui limite sunt marcate de tegule dispuse în cant. Inventar: căniţă întreagă cu o toartă, patru cuie şi oase calcinate. Gropi cu funcţionalitate neprecizată: G 54 şi G 55 (S 7, c.4). Z 6 este realizat din bolovani de râu de dimensiuni mari. Faţa vestică a acestuia este marcată de şase bolovani făţuiţi doar pe o latură. Intervalul dintre Z 6 şi Z 2 (limita estică a incintei A) este de 1,50 m. Z 6 nu este un zid propriu-zis, el pare, mai degrabă, menit să susţină o porţiune mai ridicată, rezultată probabil în urma realizării mormintelor G 50, G 53 etc. Date suplimentare vor putea fi aduse de finalizarea cercetării acestei suprafeţe. În caroul c 5 a fost identificată, parţial, amprenta unei structuri liniare, având aspectul unui perete (P 14), orientat aproximativ N – S, aparţinând unei construcţii corespunzătoare primului nivel arheologic, fiind suprapus parţial de mormântului G 49. În nivelul cel mai timpuriu au fost angrenate fragmente atipice de ceramică preistorică. Cercetarea arheologică a suprafeţei S 7 nu a putut fi finalizată datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a forţei de muncă insuficiente. A fost realizată ridicarea topografică (Dorin Ursuţiu - MNIT, în sistem de coordonate Stereo 70) a săpăturilor arheologice din campaniile 2001 - 2003, a drumului roman, a săpăturilor realizate la începutul deceniului nouă, a "mausoleului", precum şi a unor descoperiri mai importante rezultate din periegheze efectuate în zona necropolei de E a Sarmizegetusei. Inventarierea, desenarea şi prelucarea primară a materialului ceramic au fost efectuate de către Raluca Nicolicea şi Mariana Egri (MCDR Deva).
Rezumat:

Deşi obiectivul campaniei 2003 în necropola estică a Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost finalizarea cercetării arheologice a incintei funerare A, porţiunea respectivă nu a putut fi investigată datorită opoziţiei proprietarului terenului. Datorită acestui fapt, cercetarea arheologică a cuprins arealul situat între latura estică a incintei A şi drumul roman. În timpul săpăturilor au fost identificate următoarele tipuri de complexe: morminte de incineraţie, un mormânt de inhumaţie, două gropi cu caracter neprecizat, ziduri de piatră delimitând o platformă şi un perete de lemn. A fost realizată ridicarea topografică a săpăturilor arheologice din campaniile 2001 - 2003, a drumului roman, a săpăturilor realizate la începutul deceniului nouă, a „mausoleului”, precum şi a unor descoperiri mai importante rezultate din periegheze efectuate în zona necropolei de E a Sarmizegetusei.

Note:

1.
1. F. Marcu, Virginia Rădeanu, O. Ţentea, Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Necropola Estică. CCA 2002, p. 276; F. Marcu, Virginia Rădeanu, O. Ţentea, Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Necropola Estică. CCA 2003, 269.
2. Determinările monedelor amintite în acest raport au fost realizate de dr. Cristian Găzdac (IAIA Cluj).