Sâncrăieni | Judeţ: Harghita | Punct: Câmpul de sus | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Industrial; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 85699.14 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Sâncrăieni
Localitate:
Sâncrăieni
Punct:
Câmpul de sus
Localizare:
| 85699.14 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Kavruk | Valerii | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
Raport:
În perioada 02-20.09.2003, în scopul eliberării terenului de sarcină arheologică în zona lucrării Conducta de transport Dn. 400 x 40 bar Tuşnad - Miercurea-Ciuc şi racorduri de gaze naturale şi SRM-uri de predare pentru localităţile Cozmeni, Sânmartin, Ciuc Sângiorgiu şi Sâncrăieni, jud. Harghita au fost efectuate cercetări arheologice de salvare.
La cca. 600 – 800 m S de la marginea satului Sâncrăieni, jud. Harghita, între DN 12 şi calea ferată Sfântu Gheorghe - Miercurea-Ciuc, 500 m NE de Olt, pe prima terasă a acestuia, pe traseul conductei de gaz metan, în timpul lucrărilor de excavaţie a şanţului pentru conductă, au fost descoperite urme de locuire din neolitic, epoca bronzului, prima epocă a fierului şi perioada medievală. Examinarea terenului a arătat că acestea sunt răspândite pe o suprafaţă de cca. 200 x 80 m, conducta afectând doar extremitatea de E a sitului. Situl nu a fost până acum consemnat în literatură.
În scopul salvării vestigiilor arheologice afectate de şanţ, de-a lungul conductei de gaz metan au fost deschise şase secţiuni (S) însumând suprafaţa de 396 m2.
S I (28 x 4 m). În stratul arabil, până la adâncimea de 0,30 m, au fost descoperite materiale arheologice sporadice. Între adâncimea de 0,30 şi 0,50 m, solul a fost de culoare brun-cenuşie, în amestec cu fragmente ceramice, lipitură arsă şi oase de animale. La adâncimi între -0,50 şi -0,80 m a apărut stratul steril – sol nisipos de culoare galbenă. Materialul arheologic descoperit în S I a fost relativ sărac: 185 fragmente ceramice, 5 fragmente de oase de animale, 85 fragmente de lipitură, 4 piese de fier şi 5 pietre neprelucrate. Predomina ceramica din prima epocă a fierului (151 fragmente). 13 fragmente ceramice aparţin epocii bronzului, restul materialului ceramic aparţinând perioadei moderne.
S II (32 x 4 m) prezenta aceeaşi stratigrafie ca şi S I. Materialul arheologic descoperit include 93 fragmente ceramice, 18 fragmente de lipitură, 14 fragmente de oase de animale, 1 corn, şi 2 pietre neprelucrate. Predomina ceramica din prima epocă a fierului (77 fragmente), dintre care se remarcă fragmente ale unei amfore din pastă semifină, de culoare roşie în interior şi neagră pe exterior, bine lustruită şi decorată pe corp cu caneluri late dispuse în valuri. 15 fragmente ceramice au fost atribuite epocii bronzului, 2 fragmente ceramice datează probabil din sec. IV-VI. Restul materialului ceramic aparţine perioadei moderne.
S III (28 x 2 m) avea aceeaşi stratigrafie ca şi S I şi II. Materialul descoperit în stratul de cultură cuprinde 59 fragmente ceramice, 25 fragmente de lipitură, 2 pietre neprelucrate. Predomina ceramica din prima epocă a fierului (37 fragmente). Au mai fost descoperite 2 fragmente ceramice din epoca bronzului, 2 din neolitic, un fragment din sec. al IV-lea şi 15 din perioada modernă.
În cuprinsul S III au fost descoperite şi cercetate două complexe (Cmp) adâncite. Cmp. 1 – o groapă dreptunghiulară (2 x 1 m) cu pereţii şi fundul drept – a fost descoperit la adâncimea de 0,70 m. Umplutura – pământ negru puternic pigmentat cu resturi de lemn carbonizat şi fragmente de lipitură de culoare roşie. În interior, în jumătatea de E a gropii, se aflau resturile unei instalaţii de foc. Urmele acesteia se prezentau sub forma unei aglomerări de fragmente mari de lipitură arsă şi cenuşă neagră, printre care se aflau fragmente de oase calcinate, fragmente ceramice cu urme de ardere secundară, fragmente de piese de fier şi câteva grăunţe de cereale carbonizate. Aceste urme erau răspândite pe suprafaţa de 1 x 1 m. Judecând după urmele pereţilor instalaţiei in situ s-a constatat că, camera de ardere a fost de formă dreptunghiulară. În dreptul instalaţiei de foc, pe fundul gropii, a fost surprinsă o aglomerare de arsură de culoare neagră. Inventarul arheologic găsit în Cmp. 1 include: 30 fragmente ceramice, 42 fragmente de lipitură, 39 fragmente de oase de animale, 5 pietre neprelucrate, precum şi 9 piese de fier, unele întregi, altele fragmentare: un brăzdar de plug, o ţesală, o foarfecă, un cui cu capul inelar, un piron şi 4 fragmente de cercuri de butoi (?). Inventarul ceramic aparţine mai multor epoci – de la prima epocă a fierului până la sec. al XIII-lea, predominând materialele medievale, acestea fiind găsite inclusiv pe fundul gropii.
Cmp. 2 – o groapă dreptunghiulară cu pereţii în pantă uşoară spre interior şi fundul drept (1,80 x 0,80 cm, adâncimea 0,70 m de la suprafaţa actuală a terenului) – a fost descoperit cu 0,10 m deasupra nivelul solului steril. Umplutura – pământ negru tasat. Fără inventar.
S IV (10 x 2 m) a fost deschisă la NV de S III, pe panta văii ce delimitează aşezarea dinspre NNV. Grosimea stratului arabil – sub 0,20 m. Între adâncimile de 0,20 şi 0,30 m pământul era de culoare cenuşie, cu mult nisip. Solul steril (nisip galben) a apărut la adâncimea de 0,30–0,40 m. Stratul de cultură a fost foarte sărac, în toată secţiunea găsindu-se doar 23 fragmente ceramice şi 15 fragmente de lipitură. Predomina materialul ceramic din prima epocă a fierului, doar 2 fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului. A mai fost descoperit un piron din fier cu capul pătrat. În S IV a fost descoperit şi cercetat un complex (Cmp. 3)
Cmp. 3 – urmele unui şanţ orientat de-a lungul malului terasei – a fost surprins la nivelul solului steril. El avea lăţimea de 1,30–1,60 m şi adâncimea de 0,30-0,40 cm. Umplutura – pământ negru, afânat cu multe resturi de lemn carbonizat şi fragmente de lipitură de culoare roşie. În partea sa de E, inclusiv pe fund, au fost descoperite resturi menajere moderne. Pereţii şanţului au fost în pantă spre interior, iar fundul drept. Printre resturile menajere moderne au fost descoperite: un fragment ceramic din epoca bronzului; un fragment din epocă nedeterminată şi 3 fragmente de lipitură.
S V (12 x 2 m) a fost deschisă la E de S IV. Stratul arabil gros de cca. 0,20 m conţinea câteva fragmente ceramice rulate. Între adâncimile de 0,20 şi 0,40 m a apărut pământ nisipos de culoare maroniu-gălbui, în care au fost găsite materiale arheologice sporadice. La adâncimea de 0,40 m a apărut stratul steril – nisip galben. În S V s-au găsit: 10 fragmente ceramice din prima epocă a fierului şi 2 fragmente ceramice din perioadă modernă.
S VI (24 x 4 m) a fost deschisă la SE de S I. Stratul arabil gros de 0,30 m, a fost sărac din punct de vedere arheologic. Între adâncimea de 0,30 şi 0,55 m, a apărut pământ de culoare maronie, cu puţine materiale arheologice. La adâncimea de 0,55–0,70 m a apărut stratul steril – pământ galben nisipos. Materialul arheologic din această secţiune este format din: 6 fragmente ceramice din prima epocă a fierului; 3 fragmente ceramice de factură modernă şi un fragment de lipitură. Au mai fost descoperite 2 obiecte de fier: un fragment de seceră (?) şi un fragment de vârf ascuţit cu destinaţie necunoscută.
În urma săpăturilor arheologice de salvare au fost descoperite resturile unor locuiri succesive din neolitic, epoca bronzului, prima epocă a fierului, sec. IV – VI, şi sec. XII- XIII. Zona afectată de săpături reprezintă periferia de E a aşezării, al cărei centru se află spre V, ocupând terasa Oltului, până în apropierea căii ferate.
Materialul arheologic se află la depozitul MCR şi este în curs de prelucrare, restaurare şi conservare.
Rezumat:
În perioada 02-20.09.2003, în scopul eliberării terenului de sarcină arheologică în zona lucrării Conducta de transport Dn. 400 x 40 bar Tuşnad - Miercurea-Ciuc şi racorduri de gaze naturale şi SRM-uri de predare pentru localităţile Cozmeni, Sânmartin, Ciuc Sângiorgiu şi Sâncrăieni, jud. Harghita au fost efectuate cercetări arheologice de salvare. S-au deschis şase secţiuni fiid descoperite resturile unor locuiri succesive din neolitic, epoca bronzului, prima epocă a fierului, sec. IV-VI, şi sec. XII-XIII. Zona afectată de săpături reprezintă periferia de E a aşezării, al cărei centru se află spre V, ocupând terasa Oltului, până în apropierea căii ferate.