Sălard | Judeţ: Bihor | Punct: Madaraszkert | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Săpăturile arheologice de salvare de la Sălard - "Madaraszkert"
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 31020.03 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Sălard
Localitate:
Sălard
Punct:
Madaraszkert
Localizare:
| 31020.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ghemiş | Călin | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Marta | Doru | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
Raport:
Lucrările de reamenajare a digurilor râului Barcău au scos la iveală pe malul stâng al acestuia, la cca. 300 m. vest de comuna Sălard, câteva schelete umane. Presupunâd că în zonă ar exista şi alte înhumări a fost deschis un şantier arheologic de salvare fiind trasate următoarele secţiuni : S 1 - 10 x 2 m, S 2 - 30 x 2 m, S 3 - 30 x 2 m, S 5 - 12,5 x 2,5 m - toate trei orientate pe direcţia est-vest, S 4 - 6 x 2 m, S 6 - 12,5 x 2m - orientate nord-sud, precum şi caseta C 1 - 8,5 x 5,5 m orientată , de asemenea nord-sud. A fost astfel delimitat relativ precis cimitirul precum şi o construcţie care a apărut în caseta C 1. Cimitirul, sesizat arheologic exclusiv în secţiunile S 1 şi S 2 cuprinde 77 de schelete, majoritatea păstrate întregi. Cele fragmentare sunt în această stare de dată recentă, în urma răscolirii pământului de către buldozere. Orientarea scheletelor este est-vest, majoritatea fiind înhumate cu mâinile pe abdomen sau piept. Scheletele aparţin atât persoanelor adulte cât şi copiilor. În două cazuri avem de-a face cu înhumări suprapuse, iar într-unul cu un mormânt comun - mamă-copil. În multe cazuri s-au păstrat urmele de lemn de la sicrie, uneori şi cuiele. La scheletele unde nu au fost identificate astfel de obiecte putem opina că ele au fost înmormântate în giulgiu. Deşi este foarte dificil de stabilit adâncimea de înhumare " originală " datorită construcţiei digului , gropi propriu-zise de îngropare au fost delimitate doar în câteva cazuri.
În caseta C 1 şi în secţiunea S 5 a fost cercetat un zid a cărui utilitate o putem doar presupune. Alcătuit din cărămidă legată cu mortar de bună calitate, se păstrează pe o lungime de aproximativ 7 m. Ductul exact al zidului este greu de depistat datorită demolării lui de către localnici pentru revalorificarea cărămizii de foarte bună calitate şi masivelor distrugeri suferite de-a lungul timpului datorită inundaţiilor. Presupunerea cea mai apropiată de realitate credem a fi existenţa unei biserici, poate parohiale, datorită înmormântărilor aflate în imediata apropiere. Planul său, chiar cu aproximaţie, este imposibil de refăcut.
Materialul arheologic recoltat a fost bogat, cuprinzând şi câteva piese remarcabile. Evidenţiem în primul rând două monede din argint, una datată cu precizie în timpul domniei regelui Ludovic cel Mare, mai precis în primii săi ani (1342 - 1350). Ambele monede au fost descoperite în cimitir, în preajma scheletelor, obicei cu veche tradiţie păgână (obolul trecerii Styxului). Tot în cimitir, lângă schelete a fost descoperit un inel din bronz cu montură pentru piatră, precum şi o decoraţie pentru cingătoare, lucrată în os. Cuiele provenite de la sicrie sunt foarte numeroase. Materialul ceramic cuprinde în special piese de uz comun, îndeosebi oale-borcan, străchini şi ulcioare cu toartă. Puţine fragmente sunt smălţuite.
Datarea descoperirilor o putem face pe baza cronologiei absolute oferite de monedele găsite : prima jumătate a secolului al XIV- lea. Cu siguranţă descoperirile de lângă Sălard aparţin unui cimitir şi probabil unei biserici, ruinată în urma interminabilelor războaie din secolul al XVI-lea, sau a unei inundaţii catastrofale.