Săcelu | Judeţ: Gorj | Punct: Grui, Turiţa | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Agricultură şi subzistenţă; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală;
Cod RAN:
Județ:
Gorj
Unitate administrativă:
Săcelu
Localitate:
Săcelu
Punct:
Grui, Turiţa
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hortopan | Dumitru | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Mădălina | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
| Marinoiu | Vasile | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Raport:
Campania arheologică din anul 2003 de la Săcelu s-a desfăşurat în intervalul 4 - 22 august în punctele Grui şi Turiţa.
În punctul "Grui" cercetările au avut drept obiectiv principal verificarea existenţei unor eventuale complexe funerare, aici presupunându-se că ar fi necropola romană. Săpăturile s-au efectuat pe terenurile private ale locuitorilor din satul Hăieşti care le exploatează agricol.
Au fost trasate două casete (C 1/2003 = 2 x 2 m şi C 2/2003 =2 x 2 m) şi o secţiune (S 1/2003 = 7 x 2 m) care deşi au fost adâncite până la 0,50 - 0,70 m nu au dus la descoperirea unor materiale arheologice de epocă romană, terenul fiind intens exploatat, în ultimii ani, din punct de vedere agricol, iar acest fapt a dus la distrugerea vestigiilor antice. Ca urmare a acestui fapt, cercetările arheologice de la Săcelu s-au desfăşurat în aşezarea rurală romană din punctul Turiţa, situat pe malul drept al râului Blahniţa în apropierea săpăturilor efectuate de Petre Gherghe în anii 1983-1984 1.
A fost trasată o secţiune, S 1/2003 = 8 x 2 m şi s-au deschis două casete (C 1/2003 = 2 x 2 m şi C 2/2003 = 2 x 1 m).
Secţiunea S 1/2003 este orientată E -V fiind paralelă cu drumul comunal Săcelu - Hăieşti. Comparativ cu săpăturile realizate de P. Gherghe care a surprins fundaţiile unor locuinţe, S 1/2003 nu a evidenţiat nici un element constructiv.
Materialul arheologic descoperit este fragmentar, fiind reprezentat de vase lucrate în special la roată şi mai puţin cu mâna de culoare roşie, cenuşie sau albă (oale, castroane, străchini, afumători, fructiere, imitaţii de terra sigillata etc.), care se regăsesc din punct de vedere tipologic şi în lucrarea lui Gh. Popilian2 , precum şi fragmente din două opaiţe. S-au mai descoperit fragmente de vase din sticlă, piese din bronz (o fibulă) şi fier (un piron, alte fragmente de formă nedefinită). Totuşi materialele descoperite indică faptul că suntem în apropierea unei locuinţe de epocă romană.
Din punct de vedere stratigrafic, între 0 –0,12 m se află stratul vegetal, între -0,14 –0,68 m este stratul de cultură romană, iar de la –0,68 m începe pământul steril din punct de vedere arheologic.
Casetele C 1 şi C 2/2003 au fost deschise lângă secţiunea S 1/2003, însă au furnizat doar materiale arheologice romane în stare fragmentară, care constau în vase ceramice lucrate cu roata sau cu mâna de culoare roşie sau cenuşie şi din sticlă. Stratigrafia celor două casete este similară secţiunii S 1/2003.
Cercetările arheologice viitoare vor avea drept obiectiv investigarea unor eventuale elemente constructive care ar avea legătură cu cele reliefate în campaniile efectuate la sfârşitul veacului
Rezumat:
În punctul „Grui” cercetările au avut drept obiectiv principal verificarea existenţei unor eventuale complexe funerare, aici presupunându-se că ar fi necropola romană. Aici au fost trasate două secţiuni ce nu au scos la lumină nici un complex arheologic. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în punctul „Turiţa”. Materialul arheologic descoperit este fragmentar, fiind reprezentat de vase lucrate în special la roată şi mai puţin cu mâna.