Săcelu | Judeţ: Gorj | Punct: Grui | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gherghe | Petre | responsabil | Universitatea Craiova |
| Calotoiu | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Raport:
Cercetările arheologice de la Săcelu s-au efectuat, ca şi în campania arheologică din anul 2000, în colaborare cu Muzeul judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" din Tg. -Jiu1, în perioada 13-20 august 2001, cu ajutorul unui grup de studenţi de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie, Secţia Istorie, anii I şi II. Totuşi lipsa fondurilor pentru cercetare nu a putut fi suplinită în totalitate şi ea s-a răsfrânt asupra caracterului limitat al cercetării.
În acest context s-au început cercetările arheologice în punctul "Grui" două secţiuni, pe locul unde în unde în 1976-1977 acelaşi colectiv de cercetare a descoperit un mormânt roman, amenajat într-un sarcofag executat din ţigle şi cărămizi romane de formă triunghiulară. Lângă mormânt, care între timp fusese profanat, s-a găsit şi o inscripţie pe piatră, căzută cu faţa în jos, în partea de apus a mormântului. Ea era prevăzută în partea inferioară cu o "limbă" care se fixa între patru blocuri de marnă grezoasă îngropate în pământ ce proveneau, probabil din zona "Buha" - Băile Săcelu. Inscripţia a fost publicată de C. C. Petolescu, pe atunci şeful colectivului.
În apropierea mormântului s-au mai găsit resturi de cărămizi, pietre şi unele "amenajări" executate din piatră de râu, a căror semnificaţie şi dimensiuni, atunci, nu au mai fost stabilite.
Din aceste considerente, prin cercetările executate în vara anului 2001, ne-am propus să lămurim aceste aspecte şi totodată să clarificăm dacă în punctul "Grui" situat în vecinătatea aşezării romane, avem de-a face cu o necropolă sau doar cu un mormânt izolat.
Dar, aşa cum precizam mai sus, lipsa fondurilor şi doar entuziasmul studenţilor nu a fost suficient, cunoscut fiind faptul că, datorită secetei, pământul era foarte tare şi se săpa greu. Cu toate acestea s-au executat două secţiuni în apropierea mormântului. Secţiunea SI a fost orientată N-S şi măsura 18 m lungime şi 1,50 m lăţime. După înlăturarea stratului vegetal, pe o adâncime de cca. 20-25 cm (terenul era uşor înclinat) am ajuns la nivelul de cultură roman, care măsura între 15-30 cm. grosime. Aici au fost descoperite trei cărămizi romane de formă triunghiulară, în stare fragmentară şi câteva fragmente de ţigle. În apropierea acestora a apărut, pe direcţia N-S, o platformă neregulată amenajată cu pietre de râu de dimensiuni care variau între 20x15 cm şi 10x7cm şi care se întindea pe o suprafaţă de 8 m lungime şi 0,80 - 1,50 m lăţime. După pietrele care se terminau în profil am dedus că acest "pavaj" se continua spre N. Adâncindu-se secţiunea s-a constatat că la -40-60 cm se ajungea la un pământ de culoare galbenă care nu conţinea material arheologic (era pământ steril).
Secţiunea S. II, orientată E-V, pleca din imediata apropiere a lui SI şi măsura 8 m lungime şi 1,50 m lăţime.
Au apărut fragmente de ţigle şi cărămizi romane împrăştiate pe o grosime care variază între 5 şi 10 cm. În capătul estic al secţiunii, pe o lăţime de 1,70 m a apărut o platformă de pietre de râu (cu dimensiuni ce variau între 33 x 20; 34 x 30 şi 25 x 17cm) şi câteva fragmente de ţigle şi cărămizi.
Pentru a stabili lăţimea şi lungimea platformei de pietre din această secţiune am deschis o casetă spre N, cu dimensiunile 1,5 x 1,5 m şi am constatat că grupajul de pietre se extindea atât spre N cât şi spre E, aprox. pe aceeaşi lăţime.
Din motive obiective am fost nevoiţi să ne oprim cu săpătura aici, urmând ca în campania din vara anului 2002, dacă Muzeul Judeţean Gorj va asigura fondurile necesare, să deschidem o suprafaţă de săpătură mai mare pentru a putea răspunde problemelor care ni le-am propus şi se impun elucidate.
Note:
1.
1. Petre Gherghe, V. Marinoiu, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice de la Sacelu, judetul Gorj, în: Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2000, 2001, p. 221-222.