Săcele | Judeţ: Braşov | Punct: Dealul Bunloc | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Perioadă neprecizată;
Epoci:
Perioadă neprecizată;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 40447.12 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
or. Săcele
Localitate:
Săcele
Punct:
Dealul Bunloc
Localizare:
| 40447.12 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Istrate Marcu | Daniela | responsabil | SC Damasus SRL Braşov |
| Istrate | Angel | participant | SC Damasus SRL Braşov |
Raport:
În perioada 1-15 mai 2005 a fost efectuată o săpătură arheologică de evaluare pe Dealul Bunloc, situat în raza administrativă a oraşului Săcele. Scopul acestora a fost de a verifica existenţa unor vestigii arheologice, a căror prezenţă era sugerată de o serie de ruine vizibile la suprafaţă.
Sondajele din zona platoului
În partea superioară a dealului se conturează un platou circular, delimitat de un zid sec din piatră. În această zonă au fost efectuate 3 secţiuni, după cum urmează:
S 1 cu dimensiunile 27 x 1 m, orientată NV-SE. A fost trasată astfel încât pe o lungime de 10 m secţionează aproximativ ¼ din suprafaţa platoului, iar alţi 17 m coboară în pădure până la ultima aglomerare de pietre ce putea fi asemănată cu un zid.
S 2 cu dimensiunile 5,20 x 0,50 m a fost trasată pe extremitatea platoului.
S 3 cu dimensiunile de 7 x 1 m, a fost trasată în partea de sud a platoului, acolo unde traseul circular nu mai este atât de clar, configuraţia terenului sugerând deformări şi amenajări cu piatră. Aici s-a dovedit că amenajările aparţin în totalitate epocii contemporane.
S-a constatat că zona a suportat bulversări majore în timpul celui de-al doilea război mondial, când în acest loc a fost încartiruită o unitate militară. Cele mai mari intervenţii s-au identificat în S 2 şi S 3.
Stratigrafia generală a platoului se prezintă astfel: platoul prezintă parţial un miez stâncos, peste care s-a depus în mod natural un strat de lut roşu amestecat cu multă piatră. Peste acesta pe suprafaţă a apărut un strat de lut amestecat cu pietriş, folosit probabil pentru uniformizarea terenului. Nu excludem posibilitatea ca acest strat să marcheze anumite complexe, de pildă o locuinţă, dar în lăţimea de 1 m a săpăturii o astfel de ipoteză nu putea fi verificată (S 1). Nivelul de locuire istoric constă dintr-o peliculă de pământ negru cu mult pigment de cărbune. Stratul are grosimi variabile, cu un maxim de 0,20 m, şi conţine rare fragmente ceramice lucrate cu mâna. Acestea sunt din păcate atipice, astfel că datarea sitului aparţine viitorului.
Zidul sec care delimitează platoul a avut o lăţime de 1,50 m.
Sondaje în zona teraselor
Aşa cum dealtfel a fost evident din cercetarea de teren, la intrarea pe una dintre văi sunt amenajate câte 4 terase de fiecare parte. Zidurile de sprijin ale acestora ating înălţimi de maxim 3 m şi sunt realizate din bolovani de piatră. Zidurile sunt înclinate spre terasă. În forma actuală între bolovani nu există nici un fel de liant.
Au fost efectuate două sondaje, care au pus în evidenţă faptul că la amenajarea şi crearea teraselor a fost folosit un fel de balast, constând din praf şi aşchii de piatră. Acest material a rezultat foarte probabil din prelucrarea stâncii locale. Panta naturală pare să fi fost destul de abruptă; după construirea zidurilor de sprijin, pentru crearea suprafeţelor orizontale spaţiul dintre acestea şi pantă a fost umplut cu materialul descris anterior.
S 4, cu dimensiunile 1 x 1,20 m, a fost trasată în mijlocul unei terase mediane. În cursul efectuării săpăturii am constatat că sondajul a nimerit chiar la limita dintre panta naturală şi prelungirea ei artificială pe orizontală. Săpătura s-a oprit la o adâncime de 1,40 m, fără să se epuizeze depunerile istorice. S-a conturat o amenajare cu bolovani de piatră şi blocuri semi-ecarisate. Au fost înregistrate 4 astfel de blocuri, dintre care două erau suprapuse. Grosimea medie a blocurilor este de 0,15 m. Presupunem că am intersectat colţul unei locuinţe, a cărei cercetare sperăm să poată fi făcută în viitor.
Cercetările de teren şi sondajele pentru evaluare pun în evidenţă existenţa pe dealul Bunloc a unei aşezări fortificate, ai cărei locuitori foloseau o ceramică rudimentară, prost arsă şi modelată manual. Pentru o încadrare cronologică şi pentru detalierea sitului este însă necesară efectuarea unei cercetări mai ample.