Rupea | Judeţ: Braşov | Punct: Dealul Cohalmului - Cetatea Rupea | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 40401.09 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
or. Rupea
Localitate:
Rupea
Punct:
Dealul Cohalmului - Cetatea Rupea
Localizare:
| 40401.09 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rusu | Adrian Andrei | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Toda | Oana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Arheologia de la Cetatea Rupea s-a derulat în anul 2011 ca parte integrantă a proiectului „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii oraşului Rupea, judeţul Braşov" din cadrul Programului Operaţional Regional, care presupune şi ample lucrări de restaurare şi refuncţionalizare a fortificaţiei medieval-moderne.
Demararea lucrărilor de reabilitare a monumentului (anul 2010) a impus automat şi supravegherea arheologică a acestora, constând în principal din degajări ale acumulărilor rezultate din degradarea componentelor cetăţii în vederea restaurării şi refuncţionalizării acestora precum şi pentru stabilirea unor trasee turistice adecvate şi dotarea cetăţii cu utilităţi. Faza de lucru a Proiectului a „sărit" peste cercetarea preventivă şi procuratoare de date de proiectare, obligând pe arheologi să deruleze o activitate trudnică, aflată în coasta şantierului de reconstrucţie. Sub ameninţarea pierderii calendarului de finanţare şi a auditului european, fiecare dintre componentele majore ale cetăţii a trebuit însoţit de o nouă documentaţie în vederea obţinerii „pe bandă" a avizării proiectelor şi execuţiilor. În cursul anului 2011, managerul principal de proiect a fost schimbat, necesitând noi aranjamente contractuale.
După ce, în anul 2010, principalele zone vizate au fost drumurile exterioare de acces, platoul din exteriorul cetăţii (NNV) şi incinta Cetăţii de Jos - incinta IV - (cu obiective concrete Turnurile Porţii, Slăninii, Slujitorilor, Casa paznicului, Magazia militară), campania anului 2011 a prevăzut supravegherea amenajărilor de teren din Cetatea de Mijloc (incintele II şi III) cu puncte principale de interes istoric, din dreptul porţilor de acces în incintele III şi I (Turnul Pulberăriei - Cetatea de Sus), al Turnurilor Ungrei, Scribilor, Pentagonal, Capelă şi al încăperilor adosate laturilor de est şi de sud ale incintei II.
Datorită depunerilor masive de pe aproape întreaga suprafaţă a Cetăţii de Mijloc, care afectau lucrările de conservare-restarurare la mai toate obiectivele majore amintite mai sus, s-a trecut la sondarea pe cale arheologică a fiecăruia în parte, pentru recuperarea relevanţelor stratigrafice şi soluţionarea unor aspecte insolite apărute în cazul unora dintre construcţii pe parcursul lucrărilor. Motivaţia acestor intervenţii se regăseşte în absenţa unei cercetări arheologice preventive ample care să preceadă demararea proiectului.
În cazul Turnului Capelă prin sondajul S7 (6 x 2 m) s-a avut în vedere degajarea acumulărilor din dreptul intrării de la subsolul construcţiei, scoţând la iveală o structură de zidărie exterioară tunului cu rol de delimitare şi protecţie a respectivei zone de acces.
Poarta Cetăţii de Mijloc şi Turnul Ungrei au fost abordate prin sondajele S8 (2,6 x 4,8 m), C11 (5 x 3,8 m), C12 (2 x 1,6 m), C12A (5,5 x 3,5 m) şi C13 (4,9 x 2,5 m), rezultând nivelul original de călcare de pe cadrul porţii carosabile, precum elemente de zidărie aparţinând unor structuri de apărarea a acesteia (zidurile surprinse în interiorul incintei III ca flancând poarta, cu datare în perioada modernă) şi unei faze iniţiale a Turnului Ungrei (dezvelite în incinta IV), anterioare construirii zidului de incintă care astăzi face legătura cu Turnul Pentagonal (cu posibilitate de datare la finalul perioadei medievale).
C6 (2,5 x 2 m) a urmărit clarificarea relaţiei dintre Turnul Scribilor şi zidul estic al incintei II sondând totodată şi intrarea parţial obturată de la subsolul turnului. A fost observată o fază timpurie a incintei II, anterioară construirii turnului (secolul al XV-lea), suprapusă de către acesta din urmă. Zidăria în discuţie a fost regăsită şi la fundaţia laturii de sud a Turnului Pentagonal, în cadrul S10 (8 x 3,5 m), parţial servind drept fundaţiei atât pentru noul zid de curtină, cât şi pentru cel al turnului.
Pe traseul incintei II, au fost practicate câteva sondaje în funcţie de necesităţile impuse de coborârea nivelului de călcare prin înlăturarea depunerilor târzii. Astfel, pe latura estică C7 (3,2 x 2 m) a scos la iveală un zid adosat curtinei şi o podea lutuită aparţinând uneia dintre construcţiile semnalate în această zonă pe planul cetăţii de la 1900, astăzi dispărute, totodată surprinzând şi aici la nivelul fundaţiilor un traseu uşor diferit al incintei în faza sa veche de funcţionare. O altă încăpere (cu podea din lut şi ziduri legate cu mortar şi lut) a fost dezvelită pe latura sudică a incintei prin C8 şi C8A, observându-se că acest gen de construcţie reprezintă o inserţiei arhitecturală târzie, deoarece suprapune niveluri de depunere cu material aparţinând secolului al XVII-lea. C 10 (3 x 2 m) a furnizat date referitoare la succesiunea depunerilor stratigrafice din imediata vecinătate a stâncii pe care este ridicată Cetatea de sus. Pe latura vestică a Cetăţii de Mijloc (incinta II) s-au practicat C16 (4,85 x 4,5 m) şi S9 (6 x 2,5 m), oferind date despre relaţiile dintre incintele II şi III ale fortificaţiei (C16), respectiv despre unul dintre turnurile demolate ale cetăţii (S9), surprinzându-se intrarea la primul nivel al acestuia şi o podeaua lutuită.
Un sondaj (2,6 x 2,5 m) s-a efectuat la accesul spre incinta I (Cetatea de sus), pentru obţinerea nivelului de călcare original de pe cadrul porţii Turnului Pulberăriei. Depunerile de pe cadrul porţii sunt toate de dată târzie (contemporane), însă s-a putut observa şi la nivelul fundaţiilor prima fază de funcţionare a turnului.
Unicele sondaje realizate până acum în Cadrul Cetăţii de sus sunt reprezentate de către casetele C14 (1,5 x 1 m) şi C15 (1,8 x 1,5 m), practicate la exteriorul, respectiv interiorul încăperii cunoscute sub numele de Camera de sus, pentru obţinerea cotelor de fundaţiei.
Tot „din mers" arheologia a impus refacerea proiectelor pentru Turnul porţii de intrare, pentru protecţia împotriva căderilor de stânci de bazalt, pentru necesitatea acoperirii ori realizării unor noi soluţii de acoperire la componente diferite de cele iniţial avute în vedere.
Exceptând vestigiile medievale şi moderne, unele dintre sondaje (cele practicate în zona Turnului Ungrei şi a Turnului Pentagonal) au surprins şi nivelul de locuire preistoric (epoca bronzului, cel mai probabil cultura Coţofeni). Singurul complex identificat pare să fi fost o groapă menajeră (în cadrul C11), recuperarea sa fiind însă parţială, datorită deranjării ei de către construcţiile moderne.
Materialele recoltate constau în principal din veselă ceramică modernă (secolele XVII-XIX), medievală (secolele XV-XVI - incinta II), fragmente de cahle de sobă (secolele XVI-XVIII), piese din fier (gloanţe de archebuză, vârf de suliţă, cuţite etc.), monede (perioada modernă), nivelul preistoric furnizând material ceramic (veselă, greutăţi pentru războiul de ţesut?) şi un răzuitor din os.