Rugăneşti | Comuna: Şimoneşti | Judeţ: Harghita | Punct: Biserica reformată | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Monumente - Restaurare;
Epoci:
Preistorie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Monumente Restaurare;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică; Necropolă;
Cod RAN:
| 86106.03 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Şimoneşti
Localitate:
Rugăneşti
Punct:
Biserica reformată
Localizare:
| 86106.03 |
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Borbála Orbán | Livia | participant | Muzeul Orăşenesc "Molnár István", Cristuru Secuiesc |
| Körösfői | Zsolt | participant | Muzeul Orăşenesc "Molnár István", Cristuru Secuiesc |
Raport:
În 1971, cu ocazia lucrărilor de renovare a bisericii reformate, a ieşit la iveală un mormânt de inhumaţie din sec. IV p.Chr. Mormântul a fost găsit în curtea parohiei, situată la NE de biserică, de către muncitori, când aceştia săpau groapa pentru stingerea varului. Majoritatea oaselor şi inventarul mormântului au fost aruncate afară. Preotul Álmos Simon a sesizat această descoperire Muzeului din Cristuru-Secuiesc. Lucrătorii muzeului după ce s-au deplasat la faţa locului, au efectuat măsurători stratigrafice, şi pe baza relatărilor descoperitorilor, respectiv poziţia anatomică a oaselor piciorului, au reuşit să definească în oarecare măsură poziţia defunctului şi inventarului din groapa mormântului.
Pe groapa de var, au deschis o casetă de 3 x 1,5 m, unde au dezvelit oasele piciorului, respectiv SII şi III (numite şanţuri), trasate perpendicular pe clădirea parohiei. În colţul nord-vestic al curţii s-a dechis SI.
În SII au descoperit al doilea mormînt de inhumaţie din sec. IV p.Chr.
Au deschis încă şase secţiuni arheologice pe teritoriul cimitirului, din cauza lucrărilor de restaurare generale. După relatările din manuscrisul monografiei satului Rugăneşti scrisă de preotul Álmos Simó, aflăm că din secţiunea trasă între sanctuarul bisericii şi zidul de fortificaţie, au ieşit la iveală fragmente de ceramică databile în sec. IV p.Chr., deranjate de mormintele medievale.
Din cauza lucrărilor avansate, nu s-au putut continua cercetările în curtea parohiei.
În 2007, preotul Ferenc Farkas, a iniţiat lucrări de renovare la poarta estică a zidului de fortificare, iar din acest motiv am solicitat autorizaţie de supraveghere arheologică. Perpendicular pe poartă am deschis SII care avea mărimea de 1,5 x 5 m, respectiv pe baza planului de săpătură din anul 1971, pe teritoriul rămas necercetat, am trasat caseta I cu mărimea de 4 x 5 m şi SIII care măsura 22 x 1,5 m.
După efectuare măsurărilor topografice a teritoriului de săpătură, ne-am dat seama că planul cercetării din 1971 şi dimensiunile curţii publicate în urmă cu treizeci de ani au fost eronate (în publicaţie L curţii este de 14 m, în realitate această măsoară 24 m). În partea estică şi cea nordică a casetei I, am surprins conturul casetelor din 1971 deschise pe groapa de var şi a „şanţului 1”. În afară de acestea, am observat numai urmele unei gropi de stâlp contemporane.
După materialul arheologic ieşit din SII, deschisă la poarta estică a zidului de fortificare şi analizarea structurii zidului, am putut doar confirma concluziile anterioare ale lui Elek Benkő, adică poarta aparţine la o etapă de construcţie târzie, din jurul sec. XVIII.
La mijlocul SIII, am depistat un schelet uman, matur, cu oase în stare proastă. (cu mare probabilitate medieval). Mormântul era fără inventar, orientat N-S, cu groapa săpată la o adâncime mică ce nu depăşea stratul negru, de aceea nu a fost posibil să delimităm conturul complexului. Pentru a depista partea superioară a scheletului în profilul nordic al SIII, am deschis o casetă cu o mărime de 1,10 x 1,30 m, unde în locul craniului am surprins conturul secţiunii arheologice III din 1971.
Aproape de acest schelet uman matur, la cca.16 m, a ieşit la lumină scheletul unui copil, orientat V-E, fără conturul gropii mormântului, lipsind inventarul.
La cca.8 m, la ad. de 1,22 m, a apărut conturul M3, cu umplutură mixtă neagră cu galbenă. Pentru a depista mormântul, am deschis o casetă cu mărimea de 1,5 x 1,5 m pe latura nordică a SIII, iar pe latura sudică n-am avut posibilitatea de a interveni din cauza trotuarului.
Mormântul orientat N-S a avut groapa rectangulară cu două colţuri rotunjite şi praguri din pământ cruţat de 0,15 m, partea sa dezvelită având următoarele dimensiuni: 1,90 m L (întreg ar trebui să fie: 2,10-2,15 m), 0,75 m l şi 0,80 m ad. Deasupra scheletului am surprins urmele carbonizate a două scânduri. Scheletul aparţinând unei femei tinere a fost aşezat pe spate, cu mâna dreaptă pe lângă corp şi cea stângă pe bazin, iar oasele piciorului se atingeau. În gura craniului a fost aşezată în poziţie verticală o piatră plată. De pe partea stîngă şi dreaptă a pieptului a ieşit la iveala câte o fibulă de tip bronz argintat cu piciorul înfăşurat, iar în zona gâtului am depistat 82 de mărgele întregi şi 35 fragmentate, de formă cilindrică, cu margini subţiri. Culoarea mărgelelor este albastru închis, respectiv deschis, în câteva cazuri cu dungi albastre şi albe. Mormântul nu a conţinut inventar de ceramică, numai din umplutură au ieşit câteva fragmente de ceramică cenuşie, lucrată la roată, cu pastă fină sau zgrunţuroasă, respectiv piese făcute cu mână.
În partea estică a secţiunii, la o ad. de 1 m de la nivelul actual a ieşit la iveală un şanţ cu margini îngustate spre fund, în formă de V în secţiune. Şanţul a fost săpat în stratul galben steril, cu o ad. de 1,45 m şi cu 2 m lăţime pe nivelul superior al stratului galben (în profil: 3 m) şi se direcţionează cu o înclinare spre E. Direcţia acestei linii urmăreşte şi zidul de fortificare al bisericii, şanţul îl putem interpreta ca o construcţie anterioară care a înconjurat teritoriul din jurul bisericii. Şanţul nu este surprins în caseta II, nici în publicarea săpăturii din 1971 nu este amintit, dar în acest caz, opinia noastră este că atunci nu a fost observat.
Observaţiile stratigrafice după profilul SIII: curtea parohiei a fost nivelată pe o grosime de 0,25-0,40 m în repetate rânduri cu straturi mixte conţinând dărâmătură cu cărămizi, nisip, pietriş şi pietre mai mari în urma asfaltării drumului Acest strat de nivelare este urmat de un strat negru, gros de 0,45-1 m, care conţine material ceramic mixt din epoca preistorică, migraţiilor, respectiv medievală. Iar acesta la rândul său, de la o ad. de 1-1,20 m este urmat de stratul galben steril.
Rezumat:
În 2007, preotul Ferenc Farkas, a iniţiat lucrări de renovare la poarta estică a zidului de fortificare motiv pentru care s-a solicitat autorizaţie de supraveghere arheologică. Perpendicular pe poartă s-a deschis SII pe baza planului de săpătură din anul 1971; pe teritoriul rămas necercetat, a fost trasată caseta I şi SIII. La mijlocul secţiunii a fost descoperit un mormânt de inhumaţie, fără inventar, probabil din evul mediu.