Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Dietrich |
Laura |
participant |
Deutsches Archäologisches Institut, Berlin, Germany |
| Dietrich |
Oliver |
participant |
Deutsches Archäologisches Institut, Berlin, Germany |
| Ştefan |
Cristian |
participant |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vulpe |
Alexandru |
participant |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ţârlea |
Alexandra |
participant |
Universitatea Bucureşti |
Raport:
Cercetarea sitului de epoca bronzului de la Rotbav, întreruptă din 2010, a fost reluată în anul 2013, fiind finanţată în continuare de către Ministerul Culturii. Campania de săpături arheologice s-a desfăşurat între 13 august si 13 septembrie 2013, timpul efectiv de săpătură fi ind doar de 10 zile, restul fi ind destinat prelucrării materialului rezultat în urma cercetărilor. A fost deschisă o secţiune de 5 x 5 m în zona cenuşarului, în continuarea celor din anii anteriori, în acelaşi sistem de reţea de secţiuni, stabilit în 20051, pentru a surprinde marginile de vest şi de sud ale acestei depuneri. S-a constatat însă că acesta se întinde pe un spaţiu mai mare decât cel presupus. Depunerea cenuşarului2 se subţiază înspre vest şi sud, dar mai e încă vizibilă în profi l. E posibil astfel ca diametrul cenuşarului să depăşească 20 de metri. Stratigrafi a documentată a confi rmat observaţiile din anii anteriori: unui strat de locuire aparţinând aşezării Gáva, de culoare cenuşie, pigmentat cu chirpic roşu, cu material ceramic bogat, îi urmează un strat de culoare maronie-galbenă, cu mai puţin chirpic, conţinând o cantitate mică de material ceramic şi
osteologic, aparţinând locuirii Noua târzii, care suprapune cenuşarul. Acesta din urmă aparţine unei locuiri Noua timpurie. Cum s-a observat şi în anii trecuţi, depunerea alcătuind cenuşarul este de culoare grideschisă şi are o consistenţă extrem de solidă, putând fi săpată doar cu ciocane şi târnăcoape. Nu există deosebiri semnifi cative de culoare şi consistenţă în depunere, nu se pot diferenţia optic zone
diferite în interiorul cenuşarului. În medie, grosimea cenuşarului este de 40 cm, îngroşându-se înspre presupusul centru până la 50-60 cm. A fost strâns un material ceramic şi osteologic foarte bogat, cu o
concentraţie de patru ori mai mare decât în celelalte două straturi de cultură. Cea mai mare parte a materialului din cenuşar e formată din ceramică grosieră, provenind în majoritate de la oale mijlocii şi mari,
precum şi din oase mari de bovine şi porcine.
Tot materialul rezultat a fost spălat şi documentat. Au rezultat:
- 32,92 kg oase
- 111,44 kg ceramică
- în jur de 400 de pietre arse
- câteva obiecte: fusaiole şi ace de os.
Materialul ceramic şi pietrele au fost depozitate la Muzeul
Judeţean Braşov. Materialul osteologic a fost trimis la Institutul de
Arheologie “V. Pârvan” Bucureşti, urrmând a fi analizat de catre
specialiştii arheozoologi de la Muzeul Naţional Bucureşti, Adrian
Bălăşescu şi Valentin Radu. Probe de sol din cenuşar şi stratul de
cultură au fost recoltate şi date spre analiză.
Cercetarea exhaustivă a cenuşarului, singurul de acest tip din
Transilvania, reprezintă principalul scop al cercetărilor viitoare.
Note:
1.
1. Dietrich, L., Dietrich, O. und Vulpe, A. (2006): Rotbav, comuna Feldioara, judeţul Braşov,
Punct „La Pârâuţ”. Cronica Cercetărilor Arheologice 2005, 302-304, Nr. 160; Dietrich,
L., Dietrich, O. und Vulpe, A. (2007): Rotbav, comuna Feldioara, judeţul Braşov,
Punct „La Pârâuţ”. Cronica Cercetărilor Arheologice 2006, 301-303, Nr. 154; Dietrich,
L., Dietrich, O. und Vulpe, A. (2008): Rotbav, comuna Feldioara, judeţul Braşov, Punct
„La Pârâuţ”. Cronica Cercetărilor Arheologice 2007, 262f., Nr. 145, Taf. 58; Dietrich,
L., Dietrich, O. und Vulpe, A. (2009): Rotbav, comuna Feldioara, judeţul Braşov, Punct
„La Pârâuţ”. Cronica Cercetărilor Arheologice 2008, 187f, Nr. 76; Dietrich, L., Dietrich,
O. und Vulpe, A. (2010): Rotbav, comuna Feldioara, judeţul Braşov, Punct „La Pârâuţ”.
Cronica Cercetărilor Arheologice 2010, 164f, Nr. 65.
2. Dietrich, L. (2012) Was sind die „Aschehügel” der Noua-Kultur? Das Beispiel aus Rotbav (Südostsiebenbürgen), în: Heske, I., Horejs, B. (coord.), Bronzezeitliche Identitäten und Objekte. Beiträge aus den Sitzungen der AG Bronzezeit auf der 80. Tagung des West- und Süddeutschen Verbandes für Altertumsforschung in Nürnberg 2010 und
dem 7. Deutschen Archäologiekongress in Bremen 2011. UPA 221, Bonn 2012, 207-218; Dietrich, L. (2013). Visible workshops for invisible commodities. Leatherworking in the Late Bronze Age Noua culture´s ‘ashmounds, în: S. Ailincăi, A. Ţârlea, C. Micu (coord.), Din preistoria Dunării de Jos. 50 de ani de la începutul cetcetărilor arheologice la Babadag (1962-2012). Lower Danube Prehistory. 50 years of excavations at Babadag (1962-2012) Proceedings of “Lower Danube Prehistory. 50 years of excavations at
Babadag” Conference, Tulcea, September 20th-22th, Brăila 2013, 227-246.
CC BY-SA 4.0 