Rotbav | Comuna: Feldioara | Judeţ: Braşov | Punct: La Pârâuţ | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 40982.02 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
Feldioara
Localitate:
Rotbav
Punct:
La Pârâuţ
Localizare:
| 40982.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ţuţu | Cristian Ionuţ | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Vulpe | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dietrich | Laura | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Dietrich | Oliver | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
Raport:
Staţiunea arheologică de pe teritoriul satului Rotbav, din punctul „La Pârâuţ" este situată pe un platou cu dimensiunile de aproximativ 180 x 200 m, aflat pe o fostă terasă a vechiului curs a râului Olt, având următoarele coordonate geografice :Lat. 45º 49’ 60 N , Long. 25º33’ E, Alt. 508.
Situl a fost cercetat sistematic de către Alexandru Vulpe (IAB) şi Mariana Marcu (MJI Braşov). Au fost trasate şapte secţiuni, cu lungimi cuprinse între 24 şi 105 m, şi lăţimi de 1,5-2 m, însumând aproximativ 1300 m². În suprafaţa cercetată au fost dezvelite 149 de complexe arheologice, în majoritate gropi, cu material aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg (fazele I-III), Noua şi Gáva. Gropile au un diametru cuprins între 0,80 - 1 m şi o adâncime de până la 2 m.
În august 2005 au fost reluate săpăturile în staţiunea arheologică, pentru a se verifica stratigrafia şi pentru a se obţine date mai concludente privind structura aşezării. Săpăturile au fost finanţate de către MCC şi MJI Braşov. Cercetările au fost concretizate prin descoperirea necropolei Wietenberg, în partea nord-vestică a aşezării, şi prin dezvelirea mai multor complexe aparţinând acestei culturi în centrul staţiunii. În septembrie 2006 au fost continuate cercetările arheologice din centrul staţiunii, în sistemul casetelor de 5 x 5 m, cu martor de 1 m între ele. Cercetarea arheologică a fost finanţată în continuare de MCC, iar materialul rezultat a fost preluat şi depozitat la MJI Braşov. Scopul cercetării în suprafaţă, sub formă de reţea, a fost dezvelirea unei suprafeţe cât mai mari din aşezarea preistorică şi observarea structurii acesteia prin corelarea stratigrafiei orizontale cu cea verticală. Rezultatele cercetării au fost fructuoase, confirmându-se astfel densitatea mare a locuirii preistorice din centrul staţiunii. În 2006 a fost realizat şi planul geomagnetic al sitului, prin colaborarea cu Universitatea Stanford, în urma unui proiect finanţat de Society of Exploration Geophysicists. În campania 2007 au fost deschise 4 secţiuni de 5 x 5 m în centrul staţiunii. Cercetarea arheologică a fost finanţată de către MCC iar materialul a fost depozitat la MJI Braşov. Secţiunile IX. 4, IX. 5 şi IX. 6 au fost deschise în continuarea secţiunilor IX. 2 şi IX. 3. SIX. 15 a avut un caracter de sondaj şi a fost plasată cu 25 m mai la S de celelalte, pe o anomalie observată pe planul geomagnetic. Rezultatele cercetării au fost impresionante, în SIX. 4-6 descoperindu-se cea mai clară suprapunere stratigrafică din cercetările de până acum. De asemenea, descoperirea aşezării de tip cenuşar (zolnik), cu un foarte bogat material arheologic, a adus noi date privind situaţia aşezărilor de acest tip în Transilvania. Cercetarea arheologică a fost completată de studiul arheozoologic şi de analize chimice pe probe prelevate din cenuşar. Dată fiind descoperirea aşezării de tip cenuşar în campania din anul 2007, cercetarea s-a concentrat în campania anului 2008 pe dezvelirea unei părţi cât mai mari din aceasta. Au fost deschise 3 secţiuni pe cenuşar şi a putut fi observată marginea lui nord-estică. Se poate aprecia că cenuşarul de la Rotbav are formă ovală şi un diametru cuprins între 15-20 m. Până acum, a fost cercetată aproximativ o treime din suprafaţa totală.
În continuare, cercetarea arheologică din acest an a fost finanţată de MCCPN. Nu s-au putut aduce cofinanţări în condiţiile actualei crize economice.
Scopul principal al cercetării arheologice din campania anului 2009 a fost întregirea profilului de 50 m din centrul staţiunii, din care lipseau 12 m, pentru a completarea observaţiilor privind suprapunerea straturilor de cultură în această parte a aşezării. Au fost deschise două secţiuni la N de cenuşar, numerotate în sistemul de reţea cu numerele IX. 7 şi IX. 9.
Prin corelarea situaţiilor stratigrafice din secţiunile IX. 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13 şi 15 s-au putut astfel defini 6 orizonturi stratigrafice, suprapuse în parte vertical. Primele trei orizonturi stratigrafice aparţin culturii Wietenberg, care e prezentă din faza sa timpurie până în faza târzie. Locuirea Wietenberg este suprapusă de o locuire a culturii Noua, unde de asemenea au putut fi definite două faze, una timpurie, reprezentată în principal de cenuşar şi alta mai târzie, care a suprapus cenuşarul. Peste locuirea târzie a culturii Noua s-a suprapus o locuire a grupului Mediaş-Reci cu ceramică canelată. Aşezarea de la Rotbav reprezintă astfel singura de epoca bronzului din Transilvania cu suprapuneri stratigrafice continue din epoca bronzului timpuriu şi până în epoca bronzului târziu şi singura unde s-a putut observa relaţia stratigrafică între culturile Wietenberg, Noua şi Gáva. Din toate straturile şi orizonturile stratigrafice au putut fi prelevate probe pentru datarea prin metoda C14. O parte din datări au fost deja livrate de laboratorul din Heidelberg şi vor fi publicate în curând, reprezentând de altfel prima serie succesivă de date C14 dintr-o aşezare de epoca bronzului din Transilvania.
Şi în acest an s-au descoperit multe complexe arheologice. Interesant este complexul din SIX. 7, reprezentând o locuinţă de suprafaţă a culturii Noua din faza timpurie. Locuinţa este situată la 10 m de cenuşar, în nordul acestuia, şi este contemporană cu acesta. A fost surprinsă podeaua din lut ars, care se întindea neregulat pe o suprafaţă de aproximativ 9 m² din SIX. 7. Locuinţa a fost distrusă prin incendiu, după cum indică fragmentele de podea arse şi numeroase fragmente de chirpic ars la roşu. Inventarul ei a fost foarte bogat, astfel s-a putut recolta o mare cantitate de ceramică şi obiecte de os. Se remarcă numărul mare al împungătoarelor şi acelor de os, dar şi apariţia câtorva omoplaţi crestaţi. Foarte interesantă este descoperirea câtorva obiecte cu caracter special, aflate pe podeaua locuinţei şi care prezentau urme secundare de ardere. Este vorba de un ac de os şi un suport de os, ambele decorate precum şi un alt obiect de os cilindric perforat, reprezentând probabil un fluier. La marginea nordică a locuinţei, pe podea, se afla o ceaşcă neagră, bine lustruită, a cărei formă, cu toarta mult supraînălţată, aminteşte de forma ceştilor de bronz.
În ambele secţiuni IX. 7 şi IX. 9, în c. A-B 22-26, s-a săpat o locuinţă Gáva semiîngropată. Locuinţa avea un inventar compus în cea mai mare parte din ceramică grosieră, au fost descoperite şi câteva dăltiţe de os. Vatra corespunzătoare se afla la 2 m în afara locuinţei. Cele mai multe complexe descoperite sunt reprezentate de gropi aparţinând culturilor Noua şi Gáva. Din locuirea Wietenberg nu s-a putut observa decât stratul de cultură, în această suprafaţă fiind probabil un spaţiu dintre locuinţe.
În cercetările viitoare se intenţionează cercetarea în totalitate a cenuşarului, pentru aceasta fiind nevoie de cel puţin 8 secţiuni de 5 x 5 m şi de o campanie de săpături extinsă. De asemenea, în limitele posibilităţilor, se va sonda partea sudică a platoului, unde este localizată necropola aparţinând culturii Noua. [Laura Dietrich, Oliver Dietrich].