Rotbav | Comuna: Feldioara | Judeţ: Braşov | Punct: La Pârâuţ | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dietrich | Laura | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Dietrich | Oliver | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Vulpe | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştefan | Cristian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ilie | Marius | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Popescu | Raluca-Iuliana | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ţârlea | Alexandra Clara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Staţiunea arheologică de pe teritoriul satului Rotbav, din punctul La Pârâuţ este situată pe un platou cu dimensiunile de aproximativ 180 x 200 m, aflat pe o fostă terasă a vechiului curs al râului Olt, având următoarele coordonate geografice: Lat. 45º49’60 N, Long. 25º33’ E, Alt. 508 m.
Rezumarea cercetărilor anterioare (1970- 1973).
Situl a fost cercetat iniţial de către Alexandru Vulpe (IAB) şi Mariana Marcu (MJ Braşov). Au fost trasate şapte secţiuni, cu lungimi cuprinse între 24 şi 105 m, şi lăţimi de 1,5 m, însumând 1300 m². În suprafaţa cercetată au fost dezvelite 149 de complexe arheologice, în majoritate gropi, cu material aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg (fazele I-III), Noua şi Gáva. Gropile au un diametru cuprins între 0,80-1 m şi o adâncime de până la 2 m.
Cercetările arheologice din anul 2005
În august 2005 au fost reluate săpăturile în staţiunea arheologică, pentru a se verifica stratigrafia şi pentru a se obţine date mai concludente privind structura aşezării. Săpăturile au fost finanţate de către MCC şi MJI Braşov. Cercetările au fost concretizate prin descoperirea necropolei Wietenberg, în partea nord-vestică a aşezării, şi prin dezvelirea mai multor complexe aparţinând acestei culturi în centrul staţiunii.
Cercetările arheologice din anul 2006
În septembrie 2006 au fost continuate cercetările arheologice din centrul staţiunii, în sistemul casetelor de 5 x 5 m, cu martor cu lăţimea de 1 m între ele. Cercetarea arheologică a fost finanţată în continuare de MCC, iar materialul rezultat a fost preluat şi depozitat în MJI Braşov.
Scopul cercetării în suprafaţă, sub formă de reţea, a fost dezvelirea unei suprafeţe cât mai mari din aşezarea preistorică şi observarea structurii acesteia prin corelarea stratigrafiei orizontale cu cea verticală. În campania 2006 au fost deschise două secţiuni (IX2 şi IX3), în continuarea SIX1 din 2005, urmând ca cercetarea să fie continuată în anii viitori în acelaşi sistem pe axa N-S. SIX2 a fost ulterior mărită cu o casetă de 9 m² în direcţia N, pentru surprinderea completă a unei locuinţe Wietenberg. Rezultatele cercetării au fost fructuoase, confirmându-se astfel densitatea mare a locuirii preistorice din centrul staţiunii.
În 2006 a fost realizat şi planul geomagnetic al sitului, prin colaborarea cu Universitatea Stanford, în urma unui proiect finanţat de Society of Exploration Geophysicists.
Cercetările arheologice din anul 2007
În campania 2007 au fost deschise patru secţiuni de 5 x 5 m în centrul staţiunii. Cercetarea arheologică a fost finanţată de către MCC iar materialul a fost depozitat la MJI Braşov. SIX4, IX5 şi IX6 au fost deschise in continuarea secţiunilor IX2 şi IX3. SIX15 a avut un caracter de sondaj şi a fost plasată cu 25 de metri mai la S de celelalte, pe o anomalie observată pe planul geomagnetic. Rezultatele cercetării au fost impresionante, în SIX4-6 descoperindu-se cea mai clară suprapunere stratigrafică din cercetările de până acum. De asemenea, descoperirea aşezării de tip cenuşar (zolnik), cu un foarte bogat material arheologic, a adus noi date privind situaţia aşezărilor de acest tip în Transilvania. Numai la Zoltan, jud. Covasna mai e atestat un cenuşar în Transilvania, în rest lipsesc până acum date privind existenţa altor cenuşare în acest spaţiu.
Cercetările arheologice din anul 2008
Dată fiind descoperirea aşezării de tip cenuşar în campania din anul 2007, cercetarea s-a concentrat în acest an pe dezvelirea unei părţi cat mai mari din aceasta.
Au fost deschise trei secţiuni în zona cenuşarului: IX13, IX14 şi IX16. Situaţia stratigrafică observată în aceste secţiuni confirmă parţial rezultatele din campania anterioară. În această campanie a fost remarcată prezenţa unui strat consistent de cultură cu material aparţinând culturii Gáva, care se afla imediat sub stratul vegetal şi care suprapune stratul de cultura Noua. Şi în campania precedentă fusese constatată prezenţa unor fragmente ceramice Gáva sub stratul vegetal. Se pare că stratul de cultură Gáva s-a păstrat numai pe alocuri, fiind în cea mai mare parte afectat de lucrările agricole sau supus diferitor procese postdepoziţionale.
În SIX16 a fost cercetată o aşa numită zonă de activitate (o locuinţă sau spaţiul din apropierea unei locuinţe) aparţinând culturii Gáva. Pe aproxiumativ 25-30 m² erau răspândite numeroase fragmente ceramice, aparţinând mai ales vaselor mari, probabil de provizii şi oase de animale. Şi categoria ceramicii fine este bine reprezentată. Se remarcă mai ales fragmentele ceramice bicolore (roşu la interior si negre la exterior), cu suprafaţa lustruită, decorate uneori cu caneluri, care sunt tipice pentru cultura Gáva. Din stratul de cultură Gáva provin şi câteva obiecte de bronz: o brăţară fragmentară decorată cu linii în relief, un străpungător şi un ac cu cap bitronconic. Descoperirea lor în asociaţie cu ceramică tipic Gáva este deosebit de importantă pentru cercetări viitoare privind asociaţia dintre ceramică şi diferite forme de metale.
În partea estică a secţiunii a fost săpată o vatră aflată imediat sub stratul vegetal. Prin fragmentele ceramice prezente pe vatră şi în apropierea ei se poate aprecia ca vatra a aparţinut culturii Gáva. Vatra poate fi pusă în legătură cu zona de activitate descrisă mai sus.
La marginea acestei zone de activitate a fost săpată o groapă cu un vas mare de provizii (cu înălţimea de aproximativ 80 cm), aparţinând de asemenea culturii Gáva. Conţinutul vasului a fost recoltat în întregime şi a fost trimis la analize.
Stratul de cultură Noua şi cenuşarul au livrat o cantitate foarte mare de material arheologic. Mai ales din cenuşar s-a recoltat o cantitate de material arheologic de trei sau patru ori mai mare decât din celelalte straturi de cultură (în medie, pe un carou de 1 x 1 m la un strat artificial de 0,10 m grosime s-au strâns cam 1 kg până la 2 kg de material arheologic din straturile de cultură Wietenberg, Noua şi Gáva, în timp ce din din cenuşar s-au recoltat între 6-8 kg de material ceramic).
Materialul e reprezentat în cea mai mare proporţie de fragmente ceramice, aparţinând mai ales categoriei de ceramică grosieră şi de oase de animale. Printre descoperirile cu caracter special menţionăm obiecte de os (ace, străpungătoare, vârfuri de săgeată, omoplaţi crestaţi), de lut (fusaiole, bile de argilă arsă, greutăţi, vase miniaturale) şi de piatră (un cuţit curb de tip “Krummesser“).
De o însemnătate deosebită este descoperirea, la marginea de E a cenuşarului, a unui mic depozit format din două obiecte de bronz: un ac de bronz de tip ciprot („zyprische Schleifennadel“) şi o bară de bronz. Acest tip de ace este întâlnit destul de des în cultura Noua.
Nu au fost observate alte complexe arheologice în stratul cenuşarului.
Stratul de cultură Wietenberg a fost observat numai în SIX11 şi SIX13, în SIX16 fiind probabil distrus de cenuşar.
Cercetările viitoare se vor concentra de asemenea în zona cenuşarului, pâna acum numai fiind săpată numai o mică parte (cca. un sfert). De asemenea, se intenţionează efectuarea unui sondaj în marginea estică a sitului, unde se banuieşte existenţa unui val de apărare. [Laura Dietrich, Oliver Dietrich]