Rotbav | Comuna: Feldioara | Judeţ: Braşov | Punct: La Pârâuţ | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
| 40982.02 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
Feldioara
Localitate:
Rotbav
Punct:
La Pârâuţ
Localizare:
| 40982.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dietrich | Laura | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Dietrich | Oliver | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Moertz | Tobias | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Vulpe | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştefan | Cristian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vernescu | Mirela | participant | Muzeul Brăilei |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Ţârlea | Alexandra Clara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Staţiunea arheologică de pe teritoriul satului Rotbav, din punctul La Pârâuţ este situată pe un platou cu dimensiunile de aproximativ 180 x 200 m, aflat pe o fostă terasă a vechiului curs a râului Olt, având următoarele coordonate geografice : Lat. 45º49’60 N, Long. 25º33’ E, Alt. 508 m.
Rezumarea cercetărilor anterioare (1970- 1973). Situl a fost cercetat iniţial de către Alexandru Vulpe (IAB) şi Mariana Marcu (MJ Braşov). Au fost trasate şapte secţiuni, cu lungimi cuprinse între 24 şi 105 m, şi lăţimi de 1,5 m, însumând 1300 m². În suprafaţa cercetată au fost dezvelite 149 de complexe arheologice, în majoritate gropi, cu material aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg (fazele I-III), Noua şi Gáva. Gropile au un diametru cuprins între 0,80-1 m şi o adâncime de până la 2 m.
Cercetările arheologice din anul 2005. În august 2005 au fost reluate săpăturile în staţiunea arheologică, pentru a se verifica stratigrafia şi pentru a se obţine date mai concludente privind structura aşezării. Săpăturile au fost finanţate de către MCC şi MJI Braşov. Cercetările au fost concretizate prin descoperirea necropolei Wietenberg, în partea nord-vestică a aşezării, şi prin dezvelirea mai multor complexe aparţinând acestei culturi în centrul staţiunii.
Cercetările arheologice din anul 2006. În septembrie 2006 au fost continuate cercetările arheologice din centrul staţiunii, în sistemul casetelor de 5 x 5 m, cu martor cu l de 1 m între ele. Cercetarea arheologică a fost finanţată în continuare de MCC, iar materialul rezultat a fost preluat şi depozitat în MJI Braşov.
Scopul cercetării în suprafaţă, sub formă de reţea, a fost dezvelirea unei suprafeţe cât mai mari din aşezarea preistorică şi observarea structurii acesteia prin corelarea stratigrafiei orizontale cu cea verticală. În campania 2006 au fost deschise două secţiuni (IX2 şi IX3), în continuarea secţiunii IX1 din 2005, urmând ca cercetarea să fie continuată în anii viitori în acelaşi sistem pe axa N-S. Secţiunea IX2 a fost ulterior mărită cu o casetă de 9 m² în direcţia N, pentru surprinderea completă a unei locuinţe Wietenberg.
Rezultatele cercetării au fost fructuoase, confirmându-se astfel densitatea mare a locuirii preistorice din centrul staţiunii. Au fost dezvelite în total 14 complexe cu material din epoca bronzului (culturile Wietenberg, fazele I-III şi Noua). În 2006 a fost realizat şi planul geomagnetic al sitului, prin colaborarea cu Universitatea Stanford, în urma unui proiect finanţat de Society of Exploration Geophysicists.
În campania 2007 au fost cercetate 4 secţiuni de 5 x 5 m, în acelaşi sistem reţea descris mai sus. În SIX4, IX5 şi IX6 a fost observată cea mai clară suprapunere stratigrafică din cercetările de până acum: sub stratul vegetal, cu ad. de până la -0,40cm, se află un strat de cultură Noua, cu material ceramic şi osteologic extrem de bogat. Ceramica cuprinde atât un repertoriu bogat al formelor aparţinând categoriei grosiere, cât şi o cantitate impresionantă de ceramică fină. Ultimei îi aparţin şi vasele cu două torţi supraînălţate şi butoni, aşa numitele kantharoi, prezente în aproape toate staţiunile aparţinând culturii Noua. Varietatea mare a formelor în cadrul acestui tip este surprinzătoare pentru aşezările Noua din Transilvania. Cea mai mare parte a lor este nedecorată; rar apare o decoraţie simplă, cu linii incizate sau caneluri.
Categoria grosieră este reprezentată mai ales de vasele mari şi mijlocii, cu suprafaţa prost netezită, decorate cu brâu simplu, alveolat sau crestat. Se remarcă o prezenţă substanţială a ceramicii grosiere cu suprafaţa prelucrată „cu măturica” (Besenstrich).
Din repertoriul materialului osteologic se remarcă mai ales omoplaţii crestaţi, un alt „marker cultural” al culturii Noua. Funcţionalitatea acestora nu a fost până acum dovedită, teoriile mergând de la folosirea lor ca răboj sau ca unelte pentru prelucrarea pielii, până la dovedirea unui aşa-numit sistem calendaristic.
Şi descoperirile cu caracter special au fost numeroase în stratul de cultură Noua. Impresionează cantitatea uneltelor din os (ace, străpungătoare, dăltiţe) sau corn şi a obiectelor din argilă (fusaiole, greutăţi şi rondele).
Dintre complexele care au fost atribuite stratigrafic şi prin conţinut culturii Noua menţionăm o locuinţă semiîngropată, suprinsă pe o latură (11 m) în două din secţiunile sus menţionate. Locuinţa se adâncea din stratul culturii Noua iar suprafaţa ei era marcată printr-o cantitate mare de chirpic cu urme de nuiele, ars la negru. După poziţia chirpicului se poate presupune ca locuinţa a fost distrusă în urma unui incendiu iar unul din pereţi s-a prăbuşit în interior.
Sub stratul cu materiale Noua se află un strat de cultură cu materiale aparţinând culturii Wietenberg, distrus parţial în partea superioară de locuirea Noua. Acesta este format din depuneri de aceeaşi culoare şi e marcat de mai multe niveluri de călcare.
Formele şi decorurile ceramicii din acest strat se încadrează în spectrul bine cunoscut. Este prezentă atât ceramica fină, cu suprafaţa lustruită sau bine netezită, cu o varietate mare de forme şi decoruri (mai ales spirale şi zig-zaguri realizate în tehnica inciziei sau canelurii) cât şi ceramica grosieră. Procentual se observă o scădere a cantităţii ceramicii Wietenberg în comparaţie cu cantitatea descoperită în campaniile precedente, fenomen explicat poate de concentrarea cercetărilor mai ales în zona de locuire Noua. Din stratul de cultură Wietenberg provin şi descoperiri cu caracter special, printre care un topor de piatră fragmentar şi o figurină de lut antropomorfă, de asemenea fragmentară.
Dintre complexele aparţinând locuirii Wietenberg se remarcă mai ales vetrele cu crustă, până acum fiind cercetate 8. Pe vetre au fost depuse în mai multe cazuri rotiţe de car din lut, o însemnătate cultică a acestora fiind posibilă.
În încercarea de lămurire a situaţiei stratigrafice a fost deschisă cu caracter de sondaj SIX15, la 25 de metri spre S de primele şase. Secţiunea a atins o parte a unei aşezări de tip cenuşar („zolnik”). Situaţia stratigrafică din această parte a platoului este diferită: sub depunerea vegetală recentă se mai păstrează o parte a unui strat de cultură cu materiale Gáva, uşor de încadrat prin formele ceramice puternic profilate şi prin ceramica lustruită, neagră la exterior şi roşie în interior, urmat de trei depuneri cu materiale Noua, asemănătoare cu cele descrise mai sus. Depunerile se remarcă mai ales prin prezenţa în cantitate mare a cenuşii şi calcarului. Cantitatea de ceramică şi de oase de animale este dublă în comparaţie cu cea din SIX4-6. Complexele cercetate aici sunt în majoritate gropi. Stratul de cultură sau complexele Wietenberg nu sunt prezente în această parte a platoului. Pentru înţelegerea deplină a situaţiei de aici sunt necesare cercetări viitoare extinse.
Cercetările arheologice din anii viitori se vor concentra în această parte a platoului, unul din scopuri fiind lămurirea completă a caracterului aşezării de tip cenuşar şi cercetarea relaţiei stratigrafice dintre acesta şi stratul de cultură Noua aflat în partea nord-estică a platoului.[Laura Dietrich, Oliver Dietrich]
Rezumat:
Staţiunea arheologică de pe teritoriul satului Rotbav, din punctul La Pârâuţ este situată pe un platou cu dimensiunile de cca. 180 x 200 m, aflat pe o fostă terasă a vechiului curs a râului Olt. În campania 2007 au fost cercetate patru secţiuni. A fost descoperit material ceramic şi osteologic aparţinând culturii Noua. Sub stratul cu materiale Noua se află un strat de cultură cu materiale aparţinând culturii Wietenberg, distrus parţial în partea superioară de locuirea Noua.