Rotbav | Comuna: Feldioara | Judeţ: Braşov | Punct: La Pârâuţ | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dietrich | Laura | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Dietrich | Oliver | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Stavrescu-Bedivan | Mala | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştefan | Cristian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vulpe | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Shragge | Jeffrey | participant | Stanford University, USA |
| Spikes | Kyle | participant | Stanford University, USA |
| Cocuz | Cristian | participant | Universitatea Bucureşti |
| Iacob | Cezar | participant | Universitatea Bucureşti |
| Lazăr | Dana Ştefania | participant | Universitatea Bucureşti |
| Nichifor | Bogdan | participant | Universitatea Bucureşti |
| Orza | Răzvan | participant | Universitatea Bucureşti |
| Rusu Carp | Andrei | participant | Universitatea Bucureşti |
| Tănasie | Emil | participant | Universitatea Bucureşti |
| Voinescu | Iulian | participant | Universitatea Bucureşti |
| Zamfir | Anca | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
Situl a fost cercetat sistematic între anii 1970-1973 de către Alexandru Vulpe (IAB) şi Mariana Marcu (MJ Braşov). Au fost trasate şapte secţiuni, cu lungimi cuprinse între 24 şi 105 m, şi lăţimea de 1,5 m, însumând 1300 m². În suprafaţa cercetată au fost dezvelite 149 de complexe arheologice, în majoritate gropi, cu material aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg (fazele I-III), Noua şi Gáva. Gropile au diametrele cuprinse între 0,80 cm şi 2 m şi o adâncime de până la 2 m.
În august 2005 au fost reluate săpăturile în staţiunea arheologică, pentru a se verifica stratigrafia şi pentru a se obţine date mai concludente privind structura aşezării. O parte din rezultatele obţinute au fost semnalate în CCA 2005 (p. 302, nr. 160) şi în formă electronică pe pagina de internet www.geocities.com/laura_dietrich2004. [Alexandru Vulpe]
În septembrie 2006 au fost continuate cercetările arheologice din centrul staţiunii, în sistemul casetelor de 5 x 5 m, cu un martor de 1 m între ele. Săpătura a fost finanţată de Ministerul Culturii şi Cultelor, iar materialul rezultat a fost preluat şi depozitat în MJI Braşov.
Scopul cercetării în suprafaţă, sub formă de reţea, a fost dezvelirea unei suprafeţe cât mai mari din aşezarea preistorică şi observarea structurii acesteia prin corelarea stratigrafiei orizontale cu cea verticală. În campania 2006 au fost deschise două secţiuni (IX.2 şi IX.3), lângă secţiunea IX.1 din 2005, urmând ca săpătura să fie continuată în anii viitori în acelaşi sistem, pe axa N-S. Secţiunea IX.2 a fost mărită ulterior cu o casetă de 9 m² în direcţia nord-vestică, urmărindu-se dezvelirea completă a locuinţei (C. 28) săpate parţial în 2005.
Şi în acest an rezultatele cercetării au fost fructuoase, confirmându-se astfel densitatea mare a locuirii preistorice din centrul staţiunii, observată şi în campania precedentă. Au fost dezvelite în total 14 complexe cu material din epoca bronzului (culturile Wietenberg, fazele I-III şi Noua).
În secţiunea IX.2 s-a observat următoarea situaţie stratigrafică: sub stratul vegetal, cu ad. de până la-0,40 m, a fost identificat un rest de strat de cultură cu material ceramic încadrabil în bronzul târziu, cultura Noua (stratul a fost afectat masiv de lucrările agricole intensive); sub acesta (între -0,50 -0,90 m), două straturi de cultură cu material ceramic încadrabil în cultura Wietenberg, faza a III-a şi respectiv a II-a. Noutatea din campania 2006 a fost descoperirea, sub stratul de cultură Wietenberg II, a câtorva complexe cu material încadrabil în prima fază a acestei culturi. Unul dintre acestea (C. 8) este o vatră cu diametrul de 0,95 m, în profilul căreia s-au putut distinge cel puţin 4 faze de folosire. Pe fundul vetrei, corespunzând celei mai vechi faze, se afla un vas răsturnat, plin cu seminţe arse. Conţinutul vasului a fost prezervat în întregime şi va fi analizat la IAB. În ultima ei fază de folosire vatra a fost probabil dezafectată şi transformată în groapă de resturi menajere.
C. 7, aflat la 2 m distanţă, pare, având în vedere materialul ceramic asemănător, a fi contemporan cu C. 8. Este vorba o groapă de provizii, din care s-a păstrat numai partea inferioară. Pe fundul gropii se aflau multe fragmente ceramice grosiere de la vase reîntregibile.
Este interesantă descoperirea, în stratul de cultură aparţinând culturii Wietenberg, a unei figurine antropomorfe de lut de 2,4 cm. Figurinele de acest fel sunt destul de rare în cultura mai sus menţionată, cea de la Rotbav fiind a unsprezecea1.
În secţiunea IX.3, stratigrafia este asemănătoare celei din secţiunea IX.2. Unul dintre rezultatele importante ale campaniei 2006 a fost descoperirea a două complexe cu material încadrabil în cultura Noua, respectiv Wietenberg (faza III), care marcau bazele celor două straturi de cultură.
Baza stratului aparţinând culturii Noua este marcată de un rest de vatră, distrusă în partea superioară. Lângă vatră a fost descoperită o toartă cu buton, încadrabilă în spectrul formelor ceramice specifice acestei culturi.
La ad. de -0,75 m a apărut o vatră cu crustă, de formă ovală, înconjurată de pietre, marcând baza stratului de cultură cu material Wietenberg. Vatra are diametrul de aprox. 1 m şi a fost folosită în cel puţin două faze. Pe vatră era aşezată o rotiţă de car în miniatură, iar fragmente de la alte patru au fost descoperite în stratul de cenuşă din jurul vetrei. Situaţia în care o rotiţă de car miniaturală poate fi pusă în legătură cu un “loc de ardere” este asemănătoare celei de la Dumbrăviţa2.
Toate piesele de silex prezentate mai jos provin din S. VIII, din stratul de cultură aparţinând culturii Wietenberg. Piesa 1 este un fragment mezial de lamă din silex, cu profil drept, trapezoidală în secţiunea transversală (dimensiuni: 20 mm lungime, 18 mm lăţime, 3 mm grosime). Fracturile observabile sunt perpendiculare pe planul suportului, cea proximală fiind dreaptă, iar cea distală, oblică. Fractura distală întrerupe linia unei troncaturi amenajată prin retuşă directă, abruptă, foarte fină. Lama aparţine unui stadiu avansat al debitajului, prezentând pe faţa dorsală negativul de desprindere al unei lamele. Marginile paralele ale lamei poartă mici desprinderi accidentale.
Piesa 2 este un grattoir amenajat pe capătul distal al unei lame din silex calcinat, cu profil drept, trapezoidală în secţiunea transversală (dimensiuni: 21 mm lungime, 15 mm lăţime, 4 mm grosime). Frontul activ formează un unghi de 65° cu planul suportului şi este amenajat prin retuşă directă, semiabruptă. Iniţial, frontul activ ocupa probabil toată lăţimea piesei (15 mm), însă desprinderea care afectează faţa dorsală a uneltei a lăsat vizibilă o suprafaţă de 11mm a acestuia. Pe faţa dorsală a piesei se poate observa negativul unei desprinderi lamelare anterioare. Starea avansată de exfoliere/degradare a piesei face greu de precizat cauzele şi tipul fracturii care a afectat lama-suport sau existenţa altor amenajări. Piesa 3 este un fragment proximal de lamă “réfléchie” din silex calcinat, cu profil aprox. rectiliniu, cu marginile aprox. paralele afectate de desprinderi accidentale, trapezoidală în secţiunea transversală (dimensiuni: lungimea 24 mm, irelevantă din cauza fracturii, lăţime 24 mm, grosime 7,5 mm, lăţime talon 6 mm). Talonul este drept, iar percuţia este directă realizată cu un percutor dur. Suprafaţa dorsală afectată de negative de desprindere anterioare aparţinând unor lamele (două “réfléchies” din sens opus; una din acelaşi sens de debitaj). Nervurile de pe faţa dorsală sunt netezite. Posibilitate: lama poate fi desprinsă în scopul reamenajării suprafeţei de debitaj a nucleului. [Cristian Ţuţu]
Cercetările geofizice
Cercetările geofizice (magnetometrie, GPR şi electrometrie) au fost finanţate de Society of Exploration Geophysicists (SEG), şi realizate în colaborare cu Stanford University şi Universitatea Bucureşti, Secţia Geofizică. Harta topografică şi măsurătorile cu staţia totală au fost realizate de către Emil Tănasie, cu echipament al firmei de geofizică Brantax (Bucureşti). [Laura Dietrich, Oliver Dietrich]
Magnetometrie
Prospecţiunea geomagnetică a fost proiectată pentru a caracteriza condiţiile şi conţinutul subteran al sitului, în special elemente arhitecturale (cuptoare, vetre, şanţuri, gropi sau aglomerări de chirpic). Instrumentul utilizat în cadrul acestor măsurători este un gradiometru GRAD601 Fluxgate Bartington cu un metru distanţă între cei doi senzori de măsură şi rezoluţie de 0.1 nT. Gradiometrul este proiectat pentru a elimina variaţiile diurne şi asigură o rezoluţie mai buna fenomenelor mici din apropierea suprafeţei solului. Suprafaţa măsurată a fost împărţită în funcţie de suprafaţa topografică astfel:11 griduri de 30 x 30 m, 5 griduri de 20 x 20 m, 5 griduri de 20 x 30 m şi 1 grid de 10 x 20 m. Metoda de măsurare a fost zig-zag cu o densitate de 8 măsurători pe metru şi cu un interval de colectare al datelor de 1 m între traverse. Au fost identificate în jur de 60 de anomalii cu dimensiuni cuprinse între 30 cm - 2 m, care au forme rotunde şi ovale şi au valori ale susceptibilităţii magnetice cuprinse între +77.1 nT şi - 86.1 nT. Acestea pot sugera existenţa unor cuptoare, vetre, gropi cu ceramică arsă.[Iulian Voinescu]
Georadar (GPR)
Metoda GPR a fost aplicată pentru a depista anomalii, manifestate sub forma discontinuităţilor în straturile geologice. Aparatura folosită a fost sistemul GPR pulseEKKO 1000. Aparatul este alcătuit dintr-un emiţător radar şi un receptor. Emiţătorul radar produce un puls scurt de energie electromagnetică de frecvenţă foarte înaltă pe care o transmite în sol. Pe măsură ce unda pătrunde în sol, dacă întâlneşte un obiect sau o suprafaţă cu proprietăţi electrice diferite, o parte din energia sa va fi reflectată către suprafaţă iar altă parte din energie va continua să străbată subsolul. Unda reflectată către suprafaţă este captată de către antena-receptor şi înregistrată. Pe baza înregistrărilor, se evaluează timpul de propagare al acestui impuls de la suprafaţa solului la limita reflectatoare şi din nou la suprafaţă. Prin prelucrarea acestor timpi de reflexie se realizează imagini (radargrame) ale mediului sondat. Pe situl arheologic de la Rotbav, măsurătorile GPR au fost efectuate cu 10 griduri de dimensiuni diferite amplasate pe principalele anomalii magnetice. Acest lucru a avut ca scop corelarea rezultatelor obţinute din GPR cu cele obţinute din prospecţiunea magnetică. [Andrei Carp Rusu]
Bibliografie:
Note:
1.
1. Alte figurine antropomorfe din cultura Wietenberg au fost descoperite la: Agrişteu (Lazăr 1995, 74, pl. LIX/30-31), Derşida (una, Boroffka 1994, 37, nr. 162, Taf. 67,4), Nicoleni (trei, Boroffka 1994, 59, nr. 293), Sighişoara, “Dealul Turcului” (cel puţin 4, Horedt u.a. 1971, Abb. 58.22, 25-27), Ţelna “Pe coastă” (una, Boroffka 1994, 83f., nr. 448, Taf. 135, 6).
2. T. Soroceanu, A. Retegan, Neue spätbronzezeitliche Funde im Norden Rumäniens, Dacia NS 25, 1981, 195-229.