Rotăria | Comuna: Ciorteşti | Judeţ: Iaşi | Punct: Pe Runc | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 96236.01 |
Județ:
Iaşi
Unitate administrativă:
Ciorteşti
Localitate:
Rotăria
Punct:
Pe Runc
Localizare:
| 96236.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Merlan | Vicu | responsabil | Muzeul Municipal Huşi |
| Salomeia | Paul | participant | Muzeul Municipal Huşi |
| Marin | Tamilia Elena | participant | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
Raport:
Obiective: salvarea vestigiilor arheologice prin efectuarea a două secţiuni Ş2 şi Ş3 în partea central - estică. A fost trasată o nouă secţiune Ş2 pe direcţia NV - SE cu L=20 m şi l = 2 m. E de prima cu L= 15 m şi l = 2 m. În secţiunea Ş2, materialul arheologic sporadic a apărut încă de la -0,40 m.
Între m.4 şi m.5 a apărut un complex ceramic format din fragmentele a trei vase reîntregibile. Ceramica este corodată puternic de aciditatea solului. Printre acestea s-au descoperit şi câteva fragmente de la un vas cu scoică pisată în pastă („Cucuteni C") care aveau impresiuni alveolare în zona treimii superioare a vasului. De la m.3 până la m.5 a fost surprinsă latura de SV a unei noi locuinţe cucuteniene (L3), de formă aproximativ dreptunghiulară. Resturile de locuinţă erau orientate pe un ax N - S, probabil cu intrarea spre E (în aval). Locuinţa (L3) a fost surprinsă cca. ¼. Chirpiciul este ars puternic, având culoarea cărămizie şi o duritate mare, fiind pe o parte făţuit, având grosimi cuprinse între 0,03 şi 0,05 m. În spărtura proaspătă se pot distinge mici goluri de la paie şi resturi vegetale carbonizate.
Între m.13 şi m.14 a fost identificată o groapă cucuteniană (G2), care s-a adâncit de la - 0,60 m la - 0,85 m, fiind de formă aproximativ ovală, având în inventar: fragmente ceramice de grosimi variabile, o piatră de dimensiune mică, cărbuni şi câteva oase. Ceramica descoperită în Ş2/2009 este de calitate bună spre mediocră, fiind majoritatea de culoare cărămizie şi într-o proporţie mică cenuşie şi neagă, iar cea cu scoică în pastă de tip „C", este slabă calitativ, fiind friabilă.
Câteva fragmente au aplicate tortiţe cu gaură, mai ales în apropierea buzei şi rar fiind aplicate de tip buton. Un alt fragment ceramic avea sub toartă două proeminenţe, imitând coarnele de taur (de cca. 1 cm), iar pe un alt fragment a fost depistată angobă cu amprentele degetelor olarului. Unele fragmente au în compoziţie cioburi pisate şi nisip cuarţos.
De-a lungul secţiunii Ş2 au fost descoperite:
- aşchie din silex de Prut (m6/-0,40 m) de culoare alb-maronie cu pigmentaţii roşiatice (de la oxizii de fier) cu un mic accident petrogenetic, aproximativ cvasidreptunghiulară cu L= 4 cm şi l = 3,2 cm, având proeminent bulbul de percuţie şi urme de uzură funcţională.
- microlamă carenată cu retuşe spre vârf, fiind prelucrată din silex de Prut de culoare neagră. Lateral prezintă o porţiune de cortex rulat şi pigmenţi albi în compoziţie. Dimensiuni: L= 3,5 cm; l = 1,5 cm.
- fragment de lamă (m3/-0,45m) cu carenă, retuşată lateral. Dimensiuni: L = 2,5 cm; l = 2 cm.
- fragment de lamă(1/3) (m13/-0,45 m) care se păstreză în treimea inferioară, conturându-se talonul de percuţie şi undele de şoc concentric, fiind retuşată pe ambele laturi, pe cea stângă şi pe partea ventrală. Silexul este de culoare maronie spre negru cu L = 2,5 cm; l = 1,8 cm.
- aşchie de silex de Prut de culoare neagră cu urme de uzură descoperită la m4/-0,50 m.
- lamă realizată dintr-o desprindere neuniformă de nucleu, din silex de Prut cu retuşe laterale, fără talon şi bulb de percuţie. Dimensiuni: L = 4 cm; l = 1,5 cm.
Prin trasarea secţiunii Ş2/2009 s-a surprins marginea nord-vestică a sitului la 10 m de valul din buza abruptului, de pe această latură a versantului.
Secţiunea Ş3/2009 a fost trasată la 50 m E de Ş2 şi 100 m de abruptul din partea de E, fiind într-o poziţie central - estică. Între m.3 şi m.6 din Ş3, au fost depistaţi chirpici de locuinţă cărămizii, puternic arşi de la o nouă locuinţă cucuteniană (L4), care se prelungeşte spre E şi V ieşind din Ş3. Chirpicul este făţuit pe una din feţe şi prezintă amprente de la paie sau pleavă, cu grosimea cuprinsă între 5 şi 15 cm. În incinta L4 la m4/-0,50 m, pe latura de E a Ş3, a fost descoperit un complex ceramic de la un vas fragmentat, pictat policrom, dar cu vopseaua păstrată mediocre, având motive în spirală.
La nivelul superior (m.1/-0,40 m) s-au descoperit câteva fragmente ceramice de calitate bună, de culoare neagră aparţinând Epocii Bronzului (civilizaţia Costişa), iar la -0,50 m fragmente de la un vas de provizii care aveau cca. 1cm grosime, iar la exterior amprente de degete ale olarului în angoba aplicată pe pereţii vasului.
Între m.10 şi m.12 a fost surprins peretele vestic al unei noi locuinţe cucuteniene (L5). Căzăturile de perete de locuinţă au grosimi de peste 8 cm, fiind de culoare cărămizie, foarte bine arse şi cu urme de lodbe şi crengi, iar în interiorul chirpicului secţionat s-a putut observa paie carbonizate şi chiar bucăţi de gresie arse odată cu chirpicul. În spaţiul sudic al locuinţei L4 (sub masa de chirpici) între m5 şi m6 (-0,60 - 1,10 m) a fost depistată o groapă de fundare G3 de factură cucuteniană, care s-a adâncit de la -0,60 m până la -1,10 m. Fiind de formă aproximativ ovală, s-a adâncit concentric de la diam. (nivel superior) = 1,6 m la diam. (fundaţie) = 1,05 m. În inventarul acesteia s-au găsit:
- două fusaiole identice, tronconice de culoare cenuşie, cu partea inferioară plată iar partea superioară, uşor triunghiulară cu diam. (maxim) = 3,5 cm, h = 2,8 cm, diam. (gaura) = 0,8 cm.
- topor cvasidreptunghiular confecţionat din menilit de culoare alb-gălbuie, fin şlefuit, cu tăişul ascuţit, ştirbit pe colţul drept, cu muchia dreaptă fasonată: L = 7 cm; l = 6 cm; gr = 2,5 cm.
- gratoar dublu pe lama din silex de Prut, retuşat pe toate părţile. Bulbul de percuţie a fost desprins pentru a fi retuşat şi a se obţine o nouă parte activă: L = 4,5 cm; l = 1,5 cm.
- chirpici negri şi cărămizii neregulaţi;
- un fragment de os calcinat;
- fragmente ceramice negricioase, friabile;
- cărbuni.
În Ş3/2009 (L = 15 m, l = 2 m) au mai fost descoperite:
- un vârf de săgeată (m.15/0,40m) din silex de Prut, de culoare cenuşie-negricioasă cu L = 2,8 cm; l (bază) = 2 cm, fin cioplit prin tehnica „în pojghiţă" pe ambele părţi, iar laturile sunt retuşate fin. La partea inferioară este subţiată pentru a fi introdus într-o tijă din lemn;
- gratoar pe aşchie (m.7/-0,40 m) din silex de Prut, de culoare neagră, cu partea activă usor convexă şi retuşe abrupte, care continuă pe ambele laturi. Talonul a fost cioplit prin desprindere de mici aşchii, rămând vizibile însă bulbul de percuţie şi undele de şoc. L = 2,7 cm; l = 2 cm;
- aşchie din silex de Prut cu urme de uzură, descoperite la m.6(-0,40 m);
- herminetă (teslă) trapezoidală, confecţionată din gresie glauconitică, descoperită la m.14(-0,40 m);
- aşchie din silex (m.15/-0,60 m) cu o pojghiţă de cortex rulat la partea superioară şi cu urme de uzură, având la partea activă o desprindere specifică de cca. 2 cm triunghiulară. L= 4,5 cm, l (bulb) = 3 cm, l (vârf) = 0,5 cm;
- gratoar calcinat pe lamă cu partea activă convexă, retuşată descoperit în m4/0,50 m. L= 4 cm, l = 2,5 cm;
- lamă din silex de Prut de culoare neagră, carenată, cu urme de uzură, triunghiulară în secţiune: L= 2,5 cm, l = 0,7 cm;
- aşchie patinată (corodată chimic), din silex de Prut descoperită la m.4/-0,60m. L= 3 cm, l = 1,5 cm;
- fragment topor cvasidreptunghiular, din care se păstrează cca. 1/3. Porţiunea păstrată este fin şlefuită, fiind confecţionat dintr-un şist negru L= 7 cm, l = 3 cm;
- fragment de percutor descoperit în m.3/-0,40m, confecţionat din şist negru rulat, din care se păstrează doar 1/4. L= 4,5 cm, l = 3,5 cm.
Pe ansamblu în cadrul companiei din 2009 din punctul Rotăria „Pe Runc" au fost săpate două secţiuni (Ş2 şi Ş3) pe direcţia NV-SE, în două locaţii diferite la 50 m una de alta, fiind surprinse parţial 3 locuinţe cucuteniene, dar a fost identificat (prin intermediul ceramicii) şi un nivel de epoca bronzului aparţinând civilizaţiei Costişa.
Printr-o observaţie de teren s-a constatat că situl arheologic din punctul Rotăria „Pe Runc" este prevăzut cu un val de apărare, val care se pare că nu a fost ridicat în perioada cucuteniană, ci ulterior, în epoca bronzului.
Valul are o lungime de cca. 300 m pe latura de V (pe direcţia de orientare a promontoriului), fiind uşor înălţat (cam 0,50 m) în partea de SV şi 0,70 m în NV. Atât pe latura vestică şi cea estică se vede o uşoară adâncitură, în imediata vecinătate a valului, pe interior, ce pare a fi de la un şanţ, val ridicat pe creasta laturilor, deoarece spre exterior relieful este abrupt sau semiabrupt.
Lăţimea maximă a sitului încadrat de val este în amonte de 300 m N iar în S de 100 m. Întreaga suprafaţă a sitului împrejmuit de val este de cca. 4500 m² (4,5 ha), însă spre S la cca. 50 m S de valul de apărare, există o porţiune de cca. 0,5 ha neîngrădită (unde au fost identificate resturi de civilizaţie cucuteniană - aici fiind efectuat primul sondaj de salvare (Ş1/2008), fiind descoperite şi două locuinţe ( L1 şi L2). Nu este exclus ca locuinţele cucuteniene din afara valului să aibă o vechime mult mai mare decât cele din interior.
Părăsirea acestei porţiuni sudice a promontoriului poate fi pusă şi pe seama factorilor climatici. De exemplu s-a observat că ulucul depresionar al Văii Crasna din partea de V a sitului, favorizează prin direcţie şi expoziţie, un curent longitudinal, care pe timp de iarnă produce inversiuni termice, rezultând astfel câteva grade minus faţă de valea adiacentă adăpostită. La aceasta se mai adaugă şi faptul că latura vestică nu este locuită decât la 10 m E de val, unde locul este mai dosit de vânturile năprasnice (crivăţul). Meteorologii au sesizat că Valea Crasnei înregistrează cele mai coborâte temperaturi din Podişul Central Moldovenesc, datorită orientării (N-S) pe direcţia crivăţului siberian.
La aceasta se adaugă şi faptul că pe latura vestică valul păstrat este mult mai înalt şi mai bine conturat (zălog împotriva vânturilor aspre), decât spre E şi N unde e mai mic, abia vizibil, laturi protejate de dealul din amonte şi valea înfundată a pârâului temporar.
Din cele 4,5 ha de teren împrejmuit, doar pe cca. 1,5 ha s-au descoperit vestigii arheologice.