Roşiori | Comuna: Dulceşti | Judeţ: Neamţ | Punct: Ţarina Veche/La Humărie | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2020
Perioade:
Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 122533.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Dulceşti
Localitate:
Roşiori
Punct:
Ţarina Veche/La Humărie
Localizare:
| 122533.01 |
Lista Ilustrațiilor - 20
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Hânceanu | George | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Brăilei „Carol I” |
Raport:
În anul 2020 s-a efectuat cea de-a zecea campanie arheologică în situl de pe terasa superioară a râului Moldova, de la Roşiori, comuna Dulceşti, judeţul Neamţ. Din motive cunoscute, de pandemie, care au redus suma de finanţare, perioada desfăşurării săpăturilor a fost scurtată. Obiectivul propus pentru respectiva campanie a fost de a cerceta o parte din suprafaţa botului de terasă din latura nordică a sitului. În acest scop au fost deschise două secţiuni (notate S.XV şi S.XVI), dispuse în paralel şi alte două mici casete (notate Cas.F şi Cas.G), situate în prelungirea primei secţiuni amintite.
Secţiunea S.XV a fost trasată în paralel cu fosta secţiune S.XIV/2019, de 24.00m lungime x 2.00m lăţime. Întrucât suprafaţa este denivelată şi neuniformă, săpătura s-a adaptat la situaţia din teren, motiv pentru care caseta Cas. F, care continuă S.XV a avut 5.00m lungime, iar lăţimea a variat între 1.00-2.00m. Spre capătul acesteia a fost caseta Cas. G, de 2.00m lungime şi cu o lăţime variabilă între 0.70-1.20m. În cazul secţiunii S.XVI, paralelă cu S.XV, dimensiunile au fost de 14.00m lungime x 3.00m lăţime, iar terenul steril începea încă de la 0.40m adâncime, întrucât se află spre capătul terasei prăbuşite, ce a provocat un deranjament stratigrafic. Martorul dintre secţiuni, de 24.00m lungime x 0.50m lăţime, iar cel dintre capetele casetelor, de 1.00m lungime x 0.50m lăţime au fost înlăturaţi la final. În această campanie, ca de altfel şi în cele anterioare, s-a utilizat „ciurul” ca metodă de siguranţă în vederea „cernerii” pământului rezultat de la activitatea manuală de lucru (hârleţ, şpaclu, truelă).
Din punctul de vedere al intensităţii locuirii, nivelul cel mai consistent aparţine dacilor liberi, urmat de cel geto-dacic şi al populaţiei romanice. În privinţa complexelor de locuire au fost găsite patru locuinţe (trei în S.XV şi una în Cas.F ) şi şase gropi (trei în S.XV, două în S.XVI şi una în Cas.F).
În secţiunea S.XV (pl. IV/2), dispusă în paralel cu buza terasei şi orientată NE 200 – SV 2100, sub nivelul vegetal s-a reconfirmat stratul premedieval din secolele VI-VII p.Chr., dar cu puţine fragmente de vase borcan. Pentru locuirea antică (veacurilor II-III p.Chr.), în dreptul carourilor c.1-c.2, la 0.40-0.60m adâncime, s-a conturat o primă locuinţă (notat L.1) de formă rectangulară (cu colţurile drepte), având pietrele de la acoperiş căzute şi fără sursă de încălzire (pl. I/1, 2); ultima, o caracteristică pentru locuinţele perioadei. În interior dispunea de fragmente ceramice dacice, de la vase borcan modelate cu mâna, precum şi de la recipiente lucrate la roată, de culoare cenuşie, din componenţa cănilor, castroanelor, fructierelor (pl. II/1, 2). În amestec cu ceramica locală s-au găsit fusaiole, oase animaliere, unele cu urme de prelucrare (plăsele) şi fragmente de la amfore romane, majoritatea de tip Šelov C. Dintre piesele metalice interesante de semnalat sunt cuţitele (unul mare şi două mici), o zăbală din fier, cu bara fixă, cabrată, dar căreia îi lipseşte o verigă (pl. II/3) şi o fibulă din bronz (pl. V/1). Pe podeaua L.1 s-au conturat două gropi ovale (notate Gr.1 şi Gr.2), situate central (pl. I/3) şi apropiate una de cealaltă (la circa 0.50m distanţă). Prima groapă avea un conţinut ceramic consistent, comparativ cu a doua. Printre fragmentele de vase locale şi de import s-a descoperit şi o fibulă fără ac (pl. V/2). A doua groapă conţinea îndeosebi ceramică dacică în stare fragmentară. În ambele gropi erau oase animaliere, unele arse. Întreg materialul menţionat indică rolul menajer al gropilor. Complexele amintite au fost suprinse la 0.80m adâncime şi se finalizau la 1.20m adâncime. L.1 se prelungeşte spre Cas.F, unde suprapune parţial o locuinţă mai veche, din secolele III-II a.Chr. (notată L.3).
În capătul opus locuinţei L.1, în zona carourilor c.8-c.10 din aceeaşi secţiune, s-a identificat o platformă cu pietre compacte, care provin de la acoperişul căzut al celei de-a doua locuinţe (notată L.2), situată la 0.40m adâncime (pl. III/1). Tot de formă rectangulară (cu colţurile rotunjite), locuinţa fără vatră conţinea fragmente de vase borcan, căţui modelate cu mâna, dar şi de la recipiente fragmentare lucrate la roată, precum căniţe, căni, străchini, fructiere, amfore romane, fusaiole, oase animaliere, cute. Întreg materialul se datează în secolele II-III p.Chr. Extinderea locuinţei în martorul (pl. III/2) dinspre fosta secţiune S.XIV/2019 a adus noi descoperiri importante, precum un pandantiv din bronz şi o cataramă din fier (pl. V/6, 7). Pe podeaua locuinţei L.2 s-a conturat o groapă (notată Gr.1), de formă circulară, situată între 0.60m-1.00m, care conţinea puţine fragmente de vase şi oase animaliere. În cazul nivelului premedieval ceramica este slabă cantitativ, însă un cuptor din pietre de râu dezafectat, păstrat parţial, a pătruns în nivelul de locuire al dacilor liberi şi a distrus o porţiune din locuinţa L.2. La curăţarea cuptorului, în apropiere, s-a descoperit o fusaiolă şi o cataramă din bronz, de import (pl. V/5). De tip Sucidava, piesa bizantină are însemnul crucii decupat pe placă. Acest tip de obiect se încadrează secolelor VI-VII p.Chr.
Deschiderea secţiunii a doua, S.XVI (orientată NE 400 – SV 2200), mai scurtă, în paralel cu secţiunea anterioară şi ceva mai jos ca nivel (pl. IV/2), datorită prăbuşirii coamei terasei, nu a adus noutăţi, exceptând prezenţa a două gropi (notate Gr.1 şi Gr.2). Nivelul steril este foarte ridicat, începând de la 0.20-0.40m adâncime. Gropile amintite sunt circulare, prima fiind pigmentată cu cărbune, iar a doua are puţine oase animaliere şi ceramică. Apropiate, Gr.1 conţinea câteva fragmente de vase şi cărbune, situaţie care indică o amenajare prin ardere a complexului ori poate aspectul se datorează depozitărilor repetate de resturi rămase de la focul unei vetre. Ambele fac parte din stratul de locuire al secolelor II-III p.Chr. Nivelurile premedieval şi antic sunt slab reprezentate cu fragmente sporadice de vase, la care se adaugă o cataramă din fier de dimensiuni reduse.
Ultimele două locuinţe (L.3 şi L.4) aparţin celui mai vechi strat de locuire, din veacurile III-II a.Chr., specific populaţiei geto-dacice. Locuinţa L.3 a fost identificată şi cercetată în caseta Cas.F (orientată NE 200 – SV 2100), trasată în prelungirea spre nord a secţiunii S.XV (pl. IV/3). Suprapusă pe circa un sfert din suprafaţă, L.3 este adâncită, podeaua fiind surprinsă la -0.60m (pl. III/3). Inventarul se compune din multă ceramică locală fragmentară, cu aspect grosier, lucrată la mână (vase borcan, vase de provizii, căni, castroane) şi oase animaliere. Importante de semnalat sunt un inel spiralat din bronz (pl. V/3) şi o seceră din fier cu lama scurtă şi cu cârlig de fixare pe mâner (pl. V/4). Pe podea s-a conturat restul unei vetre de foc, care avea alături o groapă pentru deservire care conţinea fragmente de vase, un rest dintr-o râşniţă de tuf vulcanic şi două fusaiole. În caseta Cas. G (orientată NE 200 – SV 2100), deschisă în prelungirea celei anterioare (pl. IV/4), tot paralel cu buza terasei, nu s-a găsit decât ceramică sporadică şi resturi de oase animaliere.
La mijlocul S.XV, în dreptul carourilor c.5-c.6, s-a identificat vatra şi conturul unei locuinţe geto-dacice (notată L.4), a cărei podea se afla la 0.40m adâncime (pl. IV/1). Surprinsă parţial, locuinţa dispunea de ceramică grosieră fragmentară, obiecte din fier (un cuţit, o verigă) şi bronz (un cârlig).
În cazul straturilor de locuire, exceptând complexele descrise, s-a găsit ceramică locală, dar şi de import, inclusiv fragmente de vase bastarne din secolul I a.Chr. Alte piese care au fost descoperite sunt fusaiole, cute, oase animaliere, mai rar obiecte metalice.
Pentru campania anului următor ne propunem continuarea cercetărilor tot în perimetrul nordic al sitului, pentru a reuşi să investigăm o suprafaţă cât mai mare din buza terasei, supusă în timp pericolelor naturale.