Roşiori | Comuna: Dulceşti | Judeţ: Neamţ | Punct: Ţarina Veche/La Humărie | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 122533.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Dulceşti
Localitate:
Roşiori
Punct:
Ţarina Veche/La Humărie
Localizare:
| 122533.01 |
Lista Ilustrațiilor - 10
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Hânceanu | George | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Cercetarea sitului pluristratificat de pe terasa râului Moldova, de la Roşiori, comuna Dulceşti, jud. Neamţ, a continuat şi în anul 2017, pe durata campaniei fiind deschise două secţiuni paralele, notate S.IX şi S.X. Dimensiuni: 13,50m lungime x 2,50m lăţime (S.IX) şi 13,50m lungime x 1,50m lăţime (S.X), cu un martor de 0,50m grosime (demontat la final). Secţiunile au fost trasate în latura nordică a sitului, transversal pe buza terasei (pl. I/1). Săpătura a confirmat menţinerea celor patru niveluri de locuire cunoscute: getic, bastarnic, al dacilor liberi şi romanic.
Prima secţiune (S.IX), orientată NE 520 – SV 2250, avea sub stratul vegetal un nivel consistent din secolele VI – VII p.Chr. (pl. I/2), în care s-au găsit fragmente de vase borcan şi de la tipsii. Am identificat şi două complexe închise, locuinţe adâncite (notate L.1, L.2) cu pietre de râu, care proveneau de la cupola a două cuptoare, dar şi de la acoperişurile în două ape. Podeaua era amenajată prin bătătorire, iar forma locuinţelor era dreptunghiulară. Dacă în locuinţa L.2 era doar ceramică, în locuinţa L.1 (pl. II/1) pe lângă ceramică (vase borcan şi tipsii din pastă friabilă) am găsit două fusaiole, oase animaliere, cute, un cercel stelat din bronz (pl. II/2) şi o monedă din bronz. În nivelul dacilor liberi am descoperit o vatră deschisă, situată între cele două locuinţe amintite, cu puţin material arheologic. De asemenea, am identificat şi cercetat două gropi menajere (notate Gr.2, Gr.3). În groapa Gr.3 era ceramică modelată la mână şi la roată, de la vase borcan, fructiere, străchini, dar şi trei jetoane de joc. Stratul antic conţinea ceramică lucrată la mână şi la roată (vase borcan, căţui, căni, căniţe, fructiere, străchini, castroane, vase de provizii), un ac din os (pl. IV/3), dar şi cuţite din fier, un fragment de brăţară şi o fibulă ruptă (pl. IV/4), ambele din bronz. Ultimele două niveluri, bastarnic şi getic, au fost în mare parte distruse de locuinţele romanice. Am identificat o groapă circulară cu ceramică bastarnă (notată Gr.1). Sub podeaua locuinţei L.1 am dat de o altă groapă (notată Gr.4) cu puţin material ceramic şi o amuletă din dinte de animal (pl. IV/1). După puţinele fragmente ceramice am dat peste nivelul galben, steril, la -1,20m adâncime. Din păcate, adâncimea locuinţei romanice L.2 a dus la distrugerea vechii locuinţe geto-dacice (notată L.2), cercetată parţial în caseta deschisă în campania anului 2016 (notată Cas.E).
În a doua secţiune (S.X), orientată NE 250 – SV 2100, după vegetaţie, am găsit fragmente de vase borcan şi de la tipsii, din nivelul romanic. Tot în stratul de locuire din secolele VI – VII p.Chr. (pl. II/2) am identificat şi cercetat o locuinţă de formă pătrată, cu podeaua amenajată prin bătătorire. În interior era o vatră circulară de la un cuptor ce avea cupola din pietre de râu prăbuşită (pl. III/1). În inventar am descoperit vase borcan modelate la mână, în stare fragmentară (pl. III/2). Alături de ceramică erau oase animaliere, piese din os (ace, străpungătoare), pietre de ascuţit, două fusaiole, dar şi un suvac din fier. Stratul de locuire al dacilor liberi nu este foarte consistent, fiind marcat prin ceramică locală lucrată la mână şi la roată (vase borcan, căţui, vase miniaturale, căniţe, străchini, fructiere, căni), dar şi de import (fragmente de amfore romane). Nivelurile de locuire getic şi bastarnic au doar ceramică lucrată la mână, de la vase borcan şi căni. Se deosebesc căţeii de vatră (pl. IV/2), de factură bastarnă, descoperiţi în stare fragmentară. Stratul galben, steril, a fost atins la -1,00m adâncime.
Dacă nivelul romanic este cel mai bine reprezentat, prin complexele arheologice (3 locuinţe) şi artefactele din strat, urmat de cel al dacilor liberi, straturile getic şi bastarnic au fost în mare parte distruse.
Materialul arheologic din campania anului 2017 a fost depozitat la Muzeul de Istorie – Roman, din cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, şi este în curs de restaurare şi conservare.
În campania anului viitor ne propunem să cercetăm şi parcela de lângă secţiunile S.IX şi S.X, care permite trasarea altor două secţiuni asemănătoare.