Roşiori | Comuna: Dulceşti | Judeţ: Neamţ | Punct: Ţarina Veche/ La Humărie | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 122533.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Dulceşti
Localitate:
Roşiori
Punct:
Ţarina Veche/ La Humărie
Localizare:
| 122533.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hânceanu | George | responsabil | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Nicola | Dorin Ciprian | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
Raport:
Campania arheologică din anul 2016 s-a desfăşurat pe partea nordică a terasei superioare a râului Moldova, în latura opusă săpăturii din 2015. Cu acest prilej am trasat o singură casetă (notată Cas. E), dispusă transversal până la vechea secţiune din 2006 (notată S.VII).
Cas. E (dimensiuni: 22,00 m lungime x 6,50m lăţime), deschisă în paralel cu buza terasei, a fost orientată NE 400 – SV 2200 (Pl. I/1). Asemenea cercetării din anul precedent, când în stratigrafia casetelor C şi D ni s-a confirmat nivelul din secolele IV – III a.Chr. (pe latura stângă a terasei), săpătura recentă a indicat continuarea locuirii geto-bastarne şi pe partea dreaptă a terasei râului amintit.
Din punct de vedere stratigrafic, după eliminarea nivelului vegetal, am identificat un strat subţire, din secolele VI – VII p.Chr. (fragmente de vase borcan negre, friabile şi o tipsie ruptă), sub care se află cel mai consistent nivel, cel specific dacilor liberi, gros de 0,80 m - 1,00 m. În partea de jos, aproape de lut, găsim nivelul cel mai vechi, reprezentat prin fragmente de vase geto-dacice şi recipiente negre lustruite bastarne. Prezenţa a două fibule ne va ajuta pe viitor să restrângem intervalul de datare al locuirii din secolele II – III p.Chr. Ceramica modelată la mână (vase borcan, căţui) şi lucrată la roată (fructiere, vase de provizii, căni, străchini, căniţe) este prezentă îndeosebi în partea a doua a casetei (carourile 8-11), deoarece între carourile 1-7 predomină ceramica getică (vase borcan, castroane, căni) şi bastarnă (vase borcan, străchini, căniţe şi căni cu torţile sub forma literei X), din cel mai vechi nivel de locuire de la Roşiori.
Complexele închise sunt reprezentative pentru fiecare nivel în parte: locuinţele L.1 şi L.2 (ultima cercetată parţial) din secolele IV – III a.Chr., cele două gropi menajere ale dacilor liberi (notate Gr.1 şi Gr.2) şi grupul celor trei cuptoare din secolele VI – VII p.Chr (Pl. III).
L.1 (Pl. II/1), suprapusă parţial de un cuptor antic, avea în interior o vatră şi trei gropi (două goale şi una cu deşeuri metalice). Inventarul era preponderent ceramic, cu vase borcan, căni şi castroane getice, dar şi cu străchini, vase borcan, căni şi căniţe bastarne. Lingurile, fusaiolele, obiectele de fier (cârlige, cuţite) şi o brăţară fragmentară de bronz completează inventarul locuinţei. Foarte aproape de L.1 se afla L.2 (cercetată parţial, fiind spre capătul casetei) (Pl. II/2), la acelaşi nivel, care va fi săpată exhaustiv în campania viitoare. În locuinţă am găsit o vatră şi o groapă pentru deservire cu multă ceramică getică şi bastarnă. Lângă vatră era o piatră ovală, mare, care putea servi drept râşniţă pentru seminţe. La demontarea vetrei, sub ea, se afla un ornament de os şi un mâner de unealtă tot de os, ambele de factură scitică.
Pentru nivelul de locuire al dacilor liberi semnalăm două gropi menajere. Dacă Gr.2, ovală, din caroul 11, avea puţine fragmente ceramice, Gr.1, circulară, din caroul 9 (Pl. II/3), conţinea o cantitate mare şi variată de vase fragmentare. Interesantă de menţionat este prezenţa părţii superioare a unei amfore romane, ştampilată englif (DIO) la baza torţii păstrate. Potrivit acesteia, recipientul provine, asemenea celui găsit în locuinţa nr. 3 din Cas. D (2015), din arealul Heracleei Pontice. Din inventarul aceleiaşi gropi mai semnalăm ca piese întregi, deosebite, un vas miniatural, o lingură de lut şi o mărgică sferică de sticlă transparentă.
La mijlocul casetei (între carourile 5-8) am identificat şi cercetat un grup de trei cuptoare (notate C.1-C.3), fiecare cu gropi de deservire (pl. I/2). Toate au avut cupole de piatră, prăbuşite datorită presiunii pământului; găsit în lateralul lor o cantitate mare de pietre în amestec cu cenuşă. Întrucât instalaţiile se află la niveluri diferite putem avansa ideea utilizării lor pe faze, iar conform ceramicii cu ardere secundară, aveau atribuţii casnice. Conform materialului fragmentar (buze drepte şi funduri groase de vase borcan, două tipsii), toate cuptoarele sunt din secolele VI – VII p.Chr.
Exceptând artefactele din straturile de locuire din situl de la Roşiori – Neamţ, în campania 2016, am cercetat două locuinţe geto-bastarne, două gropi menajere ale dacilor liberi şi un complex cu trei cuptoare din perioada romano-bizantină.
Întreg materialul arheologic din 2016 urmează să fie restaurat, conservat şi depozitat la Muzeul de Istorie Roman – Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.
În campania anului viitor ne propunem să cercetăm exhaustiv L.2 (geto-bastarnă), săpată doar parţial în 2016, şi să observăm dacă inventarul ei mai conţine şi alte obiecte scitice.