Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Ţarină | Anul: 2003


Descriere:

Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 6770.04 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Roşia Montană
Localitate:
Roşia Montană
Punct:
Ţarină
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Zirra Vlad Vintilă responsabil sector Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Achim Irina Adriana participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Boroneanţ Adina Elena participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dabîca Mircea Mihail participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Doboş Adrian participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dragoman Alexandru participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ganciu Petcu Anca participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Măgureanu Andrei Mircea participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Măgureanu Despina participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Matei-Popescu Florian participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ştefan Cristian participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Toderaş Meda participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Raport:
Programul Naţional de Cercetare Arheologică "Alburnus Maior" Sector IAB Colectivul enumerat mai sus a cercetat de la sfârşitul lunii mai şi până la sfârşitul lunii noiembrie mai multe terenuri din sectorul Ţarină. Acestea au fost proprietăţile: Bara Lucreţia, Blăjan Marcu, Coroiu Laura (două parcele), Oprişa Cristina, Oprişa Puiu Ştefan, Oprişa Stoica Mariana şi Zlaczki Andrei. Aşa cum s-a evidenţiat şi în rapoartele tehnice de săpătură, vestigii semnificative nu au fost întâlnite decât pe două din arealele avute la dispoziţie, anume cele aparţinătoare localnicilor Bara Lucreţia şi Zlaczki Andrei. Proprietatea Bara Lucreţia Terenul respectiv se prezintă în cea mai mare parte a sa sub forma unei pante cu o înclinare considerabilă, de aproximativ 30°-40°. La extremităţi (partea de sus şi cea de jos) panta este mai domoală. Zona superioară a proprietăţii corespunde cu perimetrul, unde, în mai multe secţiuni şi casete au ieşit la iveală un număr de opt complexe funerare. Acestea, în mod foarte probabil aparţin unei arii mai mari, aflate în cea mai mare parte puţin mai sus de limitele proprietăţii respective, pe o parcelă investigată de colegii de la MNIR. Toate complexele funerare sunt de incineraţie. Resturile de cremaţie ale defuncţilor sunt foarte discrete, în câteva morminte fiind practic imperceptibile. În schimb, în mod obişnuit, cantitatea de cenuşă şi cărbune era mai consistentă, concentrată către limita inferioară a amenajărilor funerare. Gropile au fost săpate într-un sol galben sau galben-cenuşiu, fără a fi adâncite prea mult. În câteva cazuri se întâlnesc amenajări cu treaptă, iar inventarul a fost depus mai ales pe marginea de mai sus. S-au constatat uneori urme de arsură roşiatică pe marginea complexelor funerare, fapt care a şi atras atenţia în vederea sesizării acestora. Piesele de inventar sunt în ansamblu puţine sau, uneori, chiar absente. Categoriile de obiecte sunt şi ele prea puţin variate, cel mai adesea reprezentate de ulcioare şi opaiţe. Umiditatea solului, cât şi calitatea bunurilor depuse a condus la o păstrare deficitară a inventarelor. Din punct de vedere cronologic este destul de probabilă, cu rezervele de rigoare până la prelucrarea materialelor şi documentaţiei de şantier, o încadrare în cursul secolului al II-lea p. Chr. Proprietatea Zlaczki Andrei Terenul proprietăţii se prezintă sub forma unui tăpşan cu o înclinare redusă şi în mare măsură egală. În partea sa centrală, unde declivitatea este minimă, prin mai multe secţiuni succesive, au fost sesizate două complexe de dimensiuni considerabile. Într-unul din acestea a apărut o cantitate însemnată de pietre, care, măcar în parte ar putea fi interpretate a fi aparţinut unui zid, asupra căruia este greu de propus concluzii. S-ar putea crede, de asemenea, că în nivelul mai profund faţă de cel amintit ar fi existat un "pavaj". Amândouă dintre aceste niveluri corespund din punct de stratigrafic epocii romane, judecând după cantitatea respectabilă de ceramică romană recoltată de la adâncimile respective. Alături de complexul menţionat (fără putea stabili o relaţie clară) a fost găsit un fragment de altar votiv dedicat Fortunei Augusta. Între cele două complexe, socotite tranzitoriu drept amenajări funerare, sesizate în linii mari începând cu –0,60/0,70 m şi adâncite până către -1,10/1,20 m, este foarte probabil să fi avut loc o suprapunere la cotele superioare. Dacă pe fundul săpăturilor delimitarea celor două a rămas chiar pănâ către sfârşitul săpăturilor neclară, în parte şi din pricina pânzei freatice puţin profunde, cât şi a apelor meteorice, profilurile succesive au fost mai expresive. La limita inferioară a complexelor, acolo unde ele s-au conturat mai convenabil în argila păstoasă, galbenă, s-a putut constata că este vorba de o întretăiere a lor. Ambele complexe conţineau o cantitate mare de ceramică, în genere puternic fragmentară, dar şi câteva forme întregi ori întregibile. Descrierea succintă de mai sus, anterior însumării observaţiilor documentate şi prelucrării materialelor recuperate nu este de natură a oferi o datare şi o situaţie stratigrafică limpede. Se poate spune, totuşi, că sunt şanse reduse de a avea de a face cu complexe funerar.
Rezumat:

Proprietatea Bara Lucreţia Terenul respectiv se prezintă în cea mai mare parte a sa sub forma unei pante cu o înclinare considerabilă. În mai multe secţiuni şi casete au ieşit la iveală un număr de opt complexe funerare. Acestea aparţin unei arii mai mari, aflate în cea mai mare parte puţin mai sus de limitele proprietăţii respective, pe o parcelă investigată de colegii de la MNIR. Toate complexele funerare sunt de incineraţie. În câteva cazuri se întâlnesc amenajări cu treaptă, iar inventarul a fost depus mai ales pe marginea de mai sus. Piesele de inventar sunt în ansamblu puţine sau, uneori, chiar absente. Categoriile de obiecte sunt şi ele prea puţin variate, cel mai adesea reprezentate de ulcioare şi opaiţe. Din punct de vedere cronologic este destul de probabilă o încadrare în cursul secolului al II-lea p. Chr. Proprietatea Zlaczki Andrei Prin mai multe secţiuni succesive, au fost sesizate două complexe de dimensiuni considerabile. Într-unul din acestea a apărut o cantitate însemnată de pietre, care, măcar în parte ar putea fi interpretate a fi aparţinut unui zid. S-ar putea crede, de asemenea, că în nivelul mai profund faţă de cel amintit ar fi existat un "pavaj". Amândouă dintre aceste niveluri corespund, din punct de stratigrafic, epocii romane. Alături de complexul menţionat (fără putea stabili o relaţie clară) a fost găsit un fragment de altar votiv dedicat Fortunei Augusta.