Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Jig-Piciorag (Alburnus Maior) | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 6770.03 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Roşia Montană
Localitate:
Roşia Montană
Punct:
Jig-Piciorag (Alburnus Maior)
Localizare:
| 6770.03 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Zirra | Vlad Vintilă | responsabil sector | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dragoman | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Matei-Popescu | Florian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Toderaş | Meda | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Programul Naţional de Cercetare Arheologică "Alburnus Maior"
A continuat cercetarea necropolei din sectorul Jig – Piciorag, de către o echipă a IAB, necropolă cercetată în cea mai mare parte în campania din anul trecut descoperindu-se alte trei morminte, toate de incineraţie, la care s-au adăugat câteva monumente funerare (lespede votivă, o pereche de lei apotropaici, un fragment dintr-un stâlp funerar).
Astfel, însumând descoperirile din cele două campanii, au fost identificate şi cercetate integral un număr de 34 de complexe funerare. Obiectivul este localizat la SV de masivul Jig, pe proprietăţile Gomboş Artemiza şi Bara Marcela. Majoritatea complexelor funerare sunt morminte cu ardere pe loc (tip bustum), cu orientarea predilectă NV/SE.
Mai mult de jumătate dintre complexele funerare au fost perturbate ulterior. Datorită acestui fapt, piesele care au format atât mobilierul, cât şi inventarul iniţial al mormintelor se înscriu în categoria pieselor comune (recipiente ceramice, piese numismatice precar conservate, ilizibile, precum şi fragmente metalice foarte corodate despre a căror funcţionalitate nu putem, deocamdată, face precizări).
Trebuie precizat faptul ca, în extremitatea de SE (proprietatea Câmpean), necropola este grav afectată de prezenţa unor structuri de locuire sezonieră datate în perioada modernă şi contemporană. [P. Damian]
Sector IAB (proprietatea Bara Lucreţia)
Referitor la perimetrul "Jig" (proprietatea Bara Lucreţia) dispunem de informaţii substanţiale rezultate în urma cercetărilor arheologice preventive desfăşurate în cursul lunilor august-octombrie 2004 de către colectivul IAB. Pe proprietatea amintită au fost cercetate un număr de 8 complexe funerare de incineraţie în groapă. Totodată colectivul MNIR, pe o proprietate vecină situată la NE de proprietatea Bara a identificat un număr de 23 de alte complexe funerare, precum şi piese arhitectonice.
Raportul de faţă prezintă rezultatele cercetărilor din cursul anului 2004 şi cuprinde descrierea secţiunilor, a altor unităţi de săpătură, a complexelor aduse la lumina zilei, a stratigrafiei, inventarelor, structurilor, precum şi ilustrarea acestora.
Perimetrul "Jig" (proprietatea Bara Lucreţia) este compus din două suprafeţe aproximativ plane, situate în partea de N şi de S. Înclinaţia celor două variază între 4-8 grade. Între cele două zone se află o porţiune considerabil mai abruptă, cu o înclinaţie de 20-40 de grade. Săpăturile arheologice din 2004 au vizat în special platforma din nordul proprietăţii, acolo unde în toamna anului trecut au fost găsite 8 complexe funerare de incineraţie în groapă de epocă romană imperială. Se poate considera că prin săpăturile din luna mai 2004 platforma nordică a fost epuizată din punct de vedere arheologic. Totodată au mai fost sondate zona inferioară şi poalele zonei de abrupt, precum şi o altă mică platformă înierbată din preajma drumului de ţară care mărgineşte proprietatea Bara la N. Singura zonă interesantă din punct de vedere arheologic s-a dovedit a fi cea nordică: aici echipa IAB a descoperit trei noi complexe funerare, o lespede votivă, o pereche de lei apotropaici, parte dintr-un stâlp funerar şi un postament rupt în două.
Stratigrafia generală a zonei unde s-au făcut descoperirile enumerate este simplă şi în linii mari similară pentru toate secţiunile săpate: sub stratul vegetal se întâlneşte un strat negru-cenuşiu cu o grosime variabilă de aproximativ 0,6 m. Următorul strat în adâncime este de regulă de culoare brun-deschis (gălbui), relativ argilos, gros de aprox. 0,4-0,5 m. Complexele funerare găsite anul acesta, cât şi cele anul trecut au fost adâncite în acest strat. Diferenţa cromatică între stratul respectiv şi umplutura gropilor funerare este practic imperceptibilă în partea de sus a stratului amintit. Pentru delimitarea mormintelor au fost de mare folos urmele de ardere a gropilor. Acestea prezentau dungi roşcate sau negre. Datorită acestora putem considera că gropile au fost sesizate suficient de sus, la limita dintre stratul negu-cenuşiu şi cel brun-deschis. Gropile funerare în momentul delimitării lor iniţiale aveau dimensiuni de cca. 1,7/1,8 x 0,7/0,8 m. Fiecare dintre ele se micşorează considerabil către bază, profilul pereţilor acestora fiind destul de oblic. Datorită acestei particularităţi există pericolul ca atunci când groapa nu ar fi sesizată destul de din timp, ci numai pe nivelul de depunere a inventarului şi resturilor de cremaţie, să apară concluzia că morminte erau mici, de 0,8/1m x 0,4/0,5 m. Riscul implicit este de a face o tipologie a gropilor de morminte în funcţie de dimensiuni înşelătoare. Mai jos de stratul brun-deschis (galben) se găseşte un strat brun-închis cu numeroase pietre de dimensiuni variabile, pigmentat intens cu oxizi de fier. În acest din urmă strat nu există urme de intervenţie umană.
Obiectivul săpăturilor întreprinse pe această proprietate a fost identificarea şi cercetarea mormintelor de incineraţie de epocă romană semnalate anterior (în lunile septembrie-octombrie 2003). Pentru aceasta au fost trasate şi săpate următoarele secţiuni: 011006d009, 011006d010, 011006d011, 011006d012, 011006d013, 011006d014, 011006d015, 011006d016, 011006d017, 011006d018, 011006d019, precum şi caseta 4/2004, anexă a secţiunii 011006d013.
Dintre inventarele funerare ale mormintelor cercetate în anul 2004 pe proprietatea "Bara Lucreţia" (zona Jig), merită menţionată prezenţa în mormântul nr. 9 a unui opaiţ de culoare roşie, monolychnis, de tip Firmalampen cu ştampila producătorului VETTIVS, având analogii în mai multe centre din provincia Dacia, spre exemplu la Apulum1, Potaissa2 şi Sucidava3. Astfel de opaiţe au fost datate în prima jumătate a secolului al II-lea şi sunt considerate a fi copii pannonice4.
Note:
1.
Sector IAB
1. IDR III/6, 416; C. L. Băluţă, Lămpile antice de la Alba Iulia (Apulum) I. Lămpile epigrafice, Alba Iulia, 2003: Altip, p. 177, nr. 1 şi 2.
2. CIL III 8076, 31 = N. Gostar, Inscripţiile de pe lucernele din Dacia Romană, Arheologia Moldovei 1, 1961, p. 172, nr. 432.
3. Ibidem, p. 172, nr. 433-435 = IDR II, 298.
4. Băluţă, op. cit.