Româneşti | Comuna: Tomeşti | Judeţ: Timiş | Punct: Dumbrăviţa | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciornei | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Doboş | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Georgescu | Andrei | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Chu | Wei | participant | Universität zu Köln, Germany |
Raport:
Prezentarea sitului
Situl se află la 0,7 km N-NE de biserica veche din Româneşti, la 300 m V-SV de biserica mănăstirii „Izvoru Miron”, la 450 m E de versantul drept al Râului Bega Luncanilor şi la 480 m V de versantul stâng al Pârâului Bega Poienilor.
Situl de la Româneşti - Dumbrăviţa este foarte important pentru înţelegerea evoluţiei Aurignacianului din Europa Centrală (Chu 2018). Au fost efectuate cercetări atât în a doua jumătate a secolului trecut, de către F. Mogoşanu (1978), cât şi recent, de către colective internaţionale (Sitlivy et al. 2012). Pe lângă locuirile aurignaciene, printre cele mai vechi din Europa, situl a fost ocupat şi în perioada Gravettianului.
Campania din 2019
În anul 2019 au fost săpate patru carouri de 1 x 1 m2. Acestea sunt în continuarea celor excavate în 2018 şi au codurile O104 – O105, respectiv P104 – P105 (Fig. 1).
Obiectivul principal a fost investigarea distribuţiei spaţiale şi stratigrafice a materialului arheologic. De asemenea, ca urmare a descoperirii, în 2018, a câtorva piese din cuarţit la cca. 0,80 m, am dezvelit suprafaţa careurilor N, O, P – 100-105 şi am adâncit săpătura.
Metoda de săpătură
Provenienţa materialului arheologic a fost înregis-trată cu staţia totală, operată cu programele EDMWin şi NewPlot (http://www.oldstoneage.com/software/default.shtml). Săpătura a fost făcută în rânduri de 2 cm grosime, iar fiecare careu a fost împărţit în patru cadrane, denumite A, 8, C, D. Au fost înregistrate individual artefactele mai mari de 0,5 cm. Sedimentul a fost trecut, sub jet de apă, prin site cu ochiuri de 0,5 cm.
Stratigrafie (Fig. 2)
Situaţia este neschimbată faţă de anii anteriori:
- Nivel vegetal, cu o grosime de maximum 5 cm;
- GH1 (Geological Horizon/Orizont geologic), sediment cenuşiu prăfos, cu o grosime de cca. 15 cm;
- GH2, depozit loessoid, cu o grosime de cca. 15 cm,
- GH2_3, orizont de tranziţie, cu grosimea de cca. 15 cm;
- GH3, sediment argilos brun-roşcat, cu grosimea de cca. 30 cm;
- GH4, sediment brun-roşcat argilos, foarte compact, cu grosimea nedeterminată (minimum 80 cm).
Descoperiri
Piesele litice reprezintă singura categorie de descoperiri din acest sit. Au fost înregistrate individual 328 de piese litice, dintre care 44 au fost înregistrate în două puncte. Distribuţia orizontală a pieselor alungite este aleatorie, iar înclinarea medie este redusă (13,4°) sugerează că materialul nu a fost afectat de procese postdepoziţionale majore.
Cele mai numeroase piese litice sunt concentrate în nivelul GH3, fntre cca. 0,5-0,8 m adâncime. În cadrul uneltelor identificate până acum se numără lamele Dufour, burine şi gratoare, iar în cadrul nucleelor, au fost descoperite nuclee de lamele, specifice Aurignacianului. În nivelurile GH 2 şi GH 2_3 piesele litice sunt mai sporadice; prezenţa pieselor à dos indică urmele unor locuiri gravettiene. Urmare a adâncirii săpăturii în suprafeţele amintite, au fost descoperite 28 de piese de cuarţit, cel mai probabil aparţinând Musterianului cuaţitic amintit de F. Mogoşanu. Analiza tehno-tipologică a materialului litic este în curs.
Echipa de cercetare a decis încheierea săpăturilor în punctul Dumbrăviţa, prioritatea acestui moment fiind publicarea rezultatelor.
Consideraţii preliminare
- În momentul de faţă, putem vorbi despre existenţa unui nivel aurignacian bogat în materia llitic şi de mai sporadice locuiri gravettiene
- Săpătura din 2019 a arătat existenţa unei ocupări sporadice atribuibile Musterianului cuaţitic.
Bibliografie: