Româneşti | Comuna: Tomeşti | Judeţ: Timiş | Punct: Dumbrăviţa | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| David | Andreea | participant | Instiuție Nedefinită |
| Chu | Wei | participant | Instiuție Nedefinită |
| Cailloux | Florian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Albert | Thomas | participant | Instiuție Nedefinită |
| participant | Instiuție Nedefinită | ||
| Szentmiklosi | Alexandru | responsabil | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Bălărie | Andrei | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Georgescu | Andrei | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Giorgi | Raluca Maria | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Una din principalele preocupări ale cercetării paleoliticului european o reprezintă poziţionarea cronologică a perioadei timpurii a Paleoliticului Superior. Această epocă prezintă un interes deosebit datorită faptului că este asociată cu primele atestări ale prezenţei Homo sapiens în Europa (94). Din păcate, în partea răsăriteană a Europei Centrale, această perioadă a fost mai puţin cercetată, situl de la Româneşti-„Dumbrăviţa” prezentând un potenţial uriaş pentru mai buna cunoaştere a aspectelor culturale şi geografice specifice epocii menţionate anterior.
Localizare
Localitatea Româneşti se află în partea estică a Banatului (la poalele Munţilor Poiana Ruscă), în hotarul administrativ al comunei Tomeşti, jud. Timiş. În punctul Dumbrăviţa, situat în partea de nord-est a satului Româneşti (Pl. I/1), în vecinătatea şoselei DC108, au fost descoperite artefacte arheologice aparţinând paleoliticului superior.
Situl arheologic se află pe o terasă veche de confluenţă, de formă triunghiulară, fiind mărginit la nord-est de râul Bega iar la sud-vest de pârâul Poeni. Terasa se află la aprox. 15 m deasupra albiilor majore ale celor două ape curgătoare (Bega şi Poeni), cu deschidere spre bazinetul depresionar Margina-Făget (95). Pe această terasă au fost descoperite două aşezări. Terasa Dumbrăviţa I este considerată aşezarea principală în timp ce terasa Dumbrăviţa II aşezarea secundară (96). Aşezarea face parte dintr-o concentraţie de locuiri aparţinând fazei timpurii a Paleoliticului Superior din care au mai fost cercetate cele de la Coşava I şi II, Temereşti, Tincova sau Vršać-„Crvenka At” (97).
Istoricul cercetărilor
Primele cercetări arheologice în acest sit au fost întreprinse de către F. Mogoşanu în perioada 1960-1964 şi 1967-1972 (98), situl fiind deseori menţionat în literatura de specialitate (99). Descoperirile arheologice făcute de Fl. Mogoşanu la Româneşti-Dumbrăviţa au fost corelate de cu cele descoperite la Tincova şi Coşava, Aurignacianul din Banat fiind văzut ca un ecou al fenomenului din Europa Centrală.
Cercetările arheologice au fost reluate în anii 2009-2010 de către un colectiv de arheologi conduşi de către V. Sitlivy, în cadrul proiectului CRC 806 “Our way to Europe”, proiect B1, “The ‘Eastern Trajectory’: Last Glacial Palaeogeography and Archeology of the Eastern Mediterranean and of the Balkan Peninsula”, fiind sprijinite financiar de DFG (Deutsche Forschungsgemeinschaft) şi PN II-ID_628. În cadrul celor două campanii de cercetare au fost deschise două secţiuni care au acoperit o suprafaţă de 7 m pătraţi (100).
Cercetările arheologice de la Româneştii„Dumbrăviţa” au fost reluate în cursul lunii octombrie 2016, în baza unui protocol de colaborare încheiat între Muzeul Naţional al Banatului şi Universitatea din Köln. În cadrul acestei campanii a fost deschisă o suprafaţă de 17 m2, în zona învecinată cercetărilor efectuate în 2009-2010 (Pl. I/2).
Metoda de cercetare
După înlăturarea stratului vegetal (de circa 15 cm), adâncirea s-a realizat prin raderi succesive. Solul rezultat a fost colectat pe carouri de câte 0,5 m2 şi pe adâncimi de câte 2 cm.
Din punct de vedere stratigrafic, au fost sesizate 3 niveluri geologice (denumite G.H. 1-3), niveluri menţionate şi de cercetările anterioare. Întreg solul recoltat a fost flotat cu site de 5 mm pentru a putea recupera cât mai multe artefacte (Pl. I/4).
Piese descoperite in situ (Pl. I/3) au fost înregistrate cu staţia totală, documentându-se orientarea şi înclinarea acestora. Principalele artefacte descoperite au fost lame sau lamele din aşa-numitul silex de Banat. Pe lângă acestea au mai fost descoperite nuclee şi unelte din acelaşi material sau din jasp ori radiolarit. Aproximativ 3200 de piese au fost măsurate cu staţia totală, dintre acestea, circa 1300 au fost înregistrate cu 2 puncte pentru o mai bună determinare a orientării şi înclinaţiei. Marea majoritate a pieselor au fost descoperite în cel de-al 3-lea nivel geologic (G.H. 3), în poziţie relativ orizontală, fapt ce poate sugera că cele mai multe dintre artefacte au fost recuperat din poziţia lor primară.
Analiza mostrelor de sedimente este curs de realizare, însă datările realizate până în acest moment, utilizând-se tehnica termoluminescenţei şi a luminescenţei stimulate optic, au oferit o dată absolută de 40.6 ka ± 1.5 ka (101).
Rezultatele preliminare ale campaniei din 2016
Rezultatele campaniei de cercetare din 2016 de la Româneşti-„Dumbrăviţa I”, coroborate cu cercetările din anii precedenţi contribuie la dezvoltarea imaginii pe care o deţinem cu privire la perioada timpurie a Paleoliticului Superior. Aşezarea deschisă de la Româneşti oferă mai multe informaţii despre comunităţile umane de la începutul Paleoliticului Superior precum şi despre economia acestei perioade în comparaţie cu alte descoperi cercetate în zonele învecinate (ex. adăposturile din peşterile de la Peskő şi Istállóskő, Ungaria) sau din Europa Occidentală.
Situl arheologic de la Româneşti-„Dumbrăviţa” I reprezintă, cel mai probabil, o tabără sezonieră unde s-a revenit la intervale regulate de timp. Probabil, această terasă a fost folosită pentru instalarea taberelor de vânătoare unde erau prelucrate uneltele de piatră şi unde mamifere de talie mare erau măcelărite.
Secvenţa stratigrafică a sitului a evidenţiat şi unele modificări apărute de-a lungul utilizării acestei aşezări. Acest aspect este evident în special în contrastul din straturile anterioare G.H. 3. Multe din descoperirile anterioare G.H. 3 par să fie similare cu cele aparţinând Gravettianului specific vestului şi centrului Europei, în timp ce piesele din G.H. 3, prin analogie cu obiecte similare descoperite în vestul Europei pot fi atribuite fazei Proto- sau timpurii a Aurignacianului. Desigur, aceste supoziţii reprezintă doar ipoteze de lucru preliminare, urmând ca analiza mai detaliată a descoperirilor să ofere informaţii mai precise.
Contextualizarea informaţilor obţinute din cercetarea sitului de la Româneşti-„Dumbrăviţa” împreună cu alte situri reprezentative ale perioadei timpurii ale Paleoliticului Superior din stepele Rusiei sau de pe cursul mijlociu al Dunării, vor contribui la:
1. Înţelegerea transformărilor tehnologice care au marcat pătrunderea primelor comunităţi de Homo Sapiens în Europa;
2. Căile de acces utilizate de aceste comunităţi spre Europa Centrală;
3. Relaţia primelor comunităţi de Homo Sapiens cu hominizii deja existenţi pe aceste meleaguri.
Bibliografie:
Note:
1.
94. Anikovich et al. 2007; Davies et al. 2015; Mellars 2006
95. Moroz 1983, 476-477; Luca 2006, 212, pct. 2a; Măruia et alii, 2011, 428-434.
96. Luca 2006, 212, pct. 2a.
97. Chu et al. 2014; Nicolaescu-Plopsor & Stratan 1961; Stratan 1962; Micle et al. 2015
98. Mogoşanu 1976; Băltean 2011; Mogoşanu 1978
99. Măruia et alii, 2011, 434, cu bliografia.
100. Sitlivy et al. 2012; Schmidt et al. 2013; Kels et al. 2014
101. Schmidt et al. 2013; Kels et al. 2014