Româneşti | Comuna: Tomeşti | Judeţ: Timiş | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Chabai | Victor | participant | Institutul de Arheologie Simferopol, Ucraina |
| Vesselsky | Andrej | participant | Institutul de Arheologie Simferopol, Ucraina |
| Băltean | Ion Cornel | participant | Roşia Montană Gold Corporation SA |
| Kels | Holger | participant | Universität Aachen, Germany |
| Sitlivy | Valery | participant | Universität Köln, Germany |
| Anghelinu | Mircea | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niţă-Bălăşescu | Loredana-Cristina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Cercetările din acest an au avut drept obiective lărgirea colecţiei litice, într-un cuantum relevant pentru a analiză statistică a atributelor, verificarea limitelor concentraţiei de artefacte litice din nivelul aurignacian (nivelul aurignacian III, cf. Mogoşanu 1978), dar şi recuperare unei serii de probe pentru analize palinologice, OSL şi tephracronologie (secvenţa arheologică nu conservă material organic). Unul dintre sondajele de 2 x 1 m deschise în campania din 2009, în extremitatea nordică a sitului, orientat E - V, a fost extins la o suprafaţă de 5 x 1 m (sondajul nr. 4, adâncimea maximă 0,80-0,90 m). Întrucât secvenţa geologică a fost descrisă în raportul campaniei din 2009, ne vom rezuma aici la prezentarea conţinutului arheologic.
În partea superioară (0-0,15 m), afectată în general de lucrări agricole în timpuri istorice, materialul arheologic apare amestecat (câteva fragmente de ceramică preistorică şi medievală, piese litice, resturi de chirpic). Locuirea paleolitică include cel puţin două episoade distincte de concentrare a prezenţei umane în perimetrul sitului: un subţire nivel gravettian (0,10/0, 20 m) şi o mult mai consistentă prezenţă atribuită Aurignacianului. Cele două etape majore de ocupare a sitului se reflectă în categorii tehnologice şi tipologice distincte: nivelul gravettian este caracterizat de nuclee prismatice cu două planuri de lovire opuse şi vârfuri La Gravette, care folosesc drept suport atât lame, cât şi lamele; nivelul aurignacian este predominant reprezentat de nuclee piramidale sau, in mai mică măsura, carenate, cu un singur plan de lovire, iar majoritatea pieselor retuşate sunt lamelele Dufour fragmentare, rareori întregi. În ambele cazuri, materialul litic descoperit a utilizat aceleaşi categorii de materii prime, dominate de opalul maroniu-gălbui.
Dimensiunile mici ale săpăturii ne-au permis trecerea prin sită, sub jet de apă, a întregii cantităţi de sediment decapate. S-a recuperat, astfel, un număr total de 5562 de piese litice (1123 de artefacte recuperate in situ, 4439 la sită). Prelucrarea statistică preliminară a repartiţiei pe verticală a artefactelor evidenţiază un interval de densitate maximă a materialului litic aurignacian (51,66% din totalul pieselor) cuprins intre 0,43-0,51 cm (orizontul prismatic – GH 3).
In vederea analizelor OSL, tephracronologie, sedimentologie şi palinologie s-a încercat eşantionarea întregii secvenţe geologice. Eşantioanele au acoperit fiecare din cele patru mari unităţi stratigrafice identificate (sol actual, sediment loessoid, sediment prismatic, sediment argilos): trei probe OSL in caroul 85/222, de pe profilul vestic; patru probe de sediment din caroul 86/221, profilele nordic şi sudic; doua eşantioane de polen in bloc din c.86/221, profilul estic; 20 de eşantioane de sediment pentru identificarea particulelor microscopice de tephra, recoltate de pe profilul sudic al c.86/221, de la 0,15 m la 0,95 m.