Româneşti | Comuna: Grăniceşti | Judeţ: Suceava | Punct: Chetriş | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 149021.01 |
Județ:
Suceava
Unitate administrativă:
Grăniceşti
Localitate:
Româneşti
Punct:
Chetriş
Localizare:
| 149021.01 |
Lista Ilustrațiilor - 10
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mareş | Ion | responsabil | Muzeul Bucovinei, Suceava |
| Dejan | Ştefan | participant | Muzeul Bucovinei, Suceava |
Raport:
Situl arheologic din punctul Chetriş este situat aproximativ la jumătatea distanţei dintre oraşele Suceava şi Siret, pe prima terasă de pe latura stângă a râului Suceava. Terasa aparţine Dealului Româneşti, ce face parte din subunitatea geografică Podişul Dragomirnei, component al Podişului Sucevei.1
Terasa Chetriş este o prelungire semicirculară, cu înălţimea maximă (faţă de nivelul mării) de 350m, ridicându-se cu 4-5 m faţă de lunca râului Suceava, apă ce curge la aproximativ 1 km spre V. Pe latura NV, la poalele terasei Chetriş, curge pârâul Horaiţ, iar pe latura de SE pârâul Racoveţ. Zona se caracterizează prin terase bine dezvoltate pe ambele maluri ale râului Suceava. Solurile sunt formate din cernoziomuri levigate, argilo-fluviale brune şi podzolice, regosoluri şi soluri diferit erodate. Pe anumite suprafeţe sunt păduri de foioase.2
Situl din punctul Chetriş este amplasat la aproximativ la 50 m de bifurcaţia DN 2 (E 85) spre oraşul Rădăuţi, la începutul drumului spre satul Româneşti, staţia de benzină Româneşti.
În zona satului Româneşti au fost efectuate periegheze de-a lungul timpului. Sunt semnalate locuiri din diferite perioade istorice în punctele Chetriş, Sălişte, Tarlaua CAP, La cimitirul vechi, Grădina Viorica Cusiac.3 O monedă romană de aur de la Theodosius II (408-450 p.Chr.) a fost descoperită întâmplător în punctul Tarlaua de legume a CAP.4
Obiectivele cercetării: situl de la Româneşti - Chetriş a fost afectat, în anii 1993, 1994, pe o suprafaţă de circa 60 x 15 m de efectuarea unor lucrări mecanice pentru construirea unei staţii de benzină. Decopertarea mecanică a pământului a dus la distrugerea sitului arheologic până la 0,90 m adâncime (orizontul B, solul galben - steril arheologic).
Pentru salvarea unor complexe neafectate în întregime şi pentru stabilirea stratigrafiei şi a succesiunii aşezărilor, au fost efectuate săpături arheologice de salvare în campaniile din anii 1993-1994 (la aceste săpături a participat studentul Emil Constantin Ursu, de la facultatea de istorie şi geografie a UŞtcM Suceava) 5 şi 2005.
Rezultatele săpăturilor arheologice:
În campania din anul 1993, pentru cercetarea unui complex arheologic format din lipituri arse şi o grupare de pietre in situ (care a rămas la nivelul excavat mecanic, la -0,90 m), au fost trasate:
S. I (cu lungimea de 10 m şi lăţimea de 1,5 m, pe direcţia NV-SE, paralel cu D.N.2, la 3,50 m de asfalt).
La 50 m de S. I, în terenul nederanjat de lucrări au fost deschise:
S. II (la 10 m de o groapă excavată mecanic, în taluzul căreia se profilau lipituri arse), cu lungime de 10 m şi lăţimea de 1,50 m.
Cas. 1 (amplasată pe latura de V a S. 1; cu lungimea de 5 m şi lăţimea de 1,20 m şi martor de 0,30 m);
Cas. 2 (situată pe latura de E a S. 1; cu lungimea de 4,70 m şi lăţimea de 1,20 m, cu martor de 0,30 m).
Pentru cercetarea unei grupări de chirpici ars (vizibile în taluzul rezultat de la excavarea mecanică) a fost deschisă:
Cas. 3 (cu lungimea de 3,50 m şi lăţimea de 3 m, pe direcţia NV-SE, la 4 m; amplasată la vest de S. I; facem precizarea că numai pe aceste suprafeţe de teren ne-a fost permisă săpătura arheologică de către proprietarul terenului şi a benzinăriei).
De asemenea, a fost deschisă:
Cas. 4 (cu lungimea de 3 m şi lăţimea de 2 m; amplasată la 15 m E de S.1, aproape de taluzul unei gropi excavate pentru rezervorul de benzină, în profilul căreia apăreau lipituri arse).
În anul 1994, pentru cercetarea unor complexe investigate parţial în 1993 şi clarificarea stratigrafiei sitului au fost deschise:
S.III (amplasată la 4 m de S II / 1993 şi paralel cu aceasta, cu lungimea de 40 m şi lăţimea de 1,50 m, orientată NVV-ESE) şi
S. IV (în continuarea Cas. 3 / 1993, cu lungimea de 10 m şi lăţimea de 1,50 m, orientată pe aceeaşi direcţie.
În anul 2005, ca urmare a solicitării SC PRO INVEST SRL, prin adresa înaintă DCCPCN Suceava, nr. 289, din 12 aprilie 2005, şi prin adresa DCCPCN Suceava, nr. 289/12 apr. 2005, către CMB Suceava, prin care eram rugaţi să asigurăm descărcarea de sarcină arheologică a parcelei cadastrale aferente dezvoltării Staţiei PECO, situate pe DN 2, la intersecţia cu drumul comunal spre Româneşti, în conformitate cu planurile cu situaţia existentă şi propusă, am efectuat săpături arheologice de salvare, în perimetrul prevăzut în plan. Au fost practicate următoarele casete:
Cas. 1/2005. Dimensiuni: L = 4 m, l = 3 m; orientare E-V.
Stratigrafie: 0 –15/-0,20 m, sol negru – cenuşiu (vegetal); -0,15/-0, 20 –0, 40 m, sol cenuşiu (nivel cultural), -0,40/-0,50/-0,60 m, sol cenuşiu-brun cu chirpic ars (locuinţa 1 / 2005, cultura Cucuteni A3); -0,50/-0,60 –0,80 m, sol brun-gălbui (steril), -0,80/-1 m, sol galben (steril).
Cas. 2/2005. Dimensiuni: L = 6,50 m, l = 2,50 m.
Stratigrafie: 0 –0,20 m, strat negru (compact; vegetal); -0,20 –0, 50 m, strat cenuşiu – negru cu impregnaţii de arsură; -0,20 –0,70 m, strat brun-gălbui (umplutură bordei feudal); -0,70 –1 m, strat de arsură (chirpici cu cărbune ars; umplutură bordei feudal); -1 -1,10 m, sol galben (steril).
Cas. 3/2005. Dimensiuni: 4 x 4 m.
Stratigrafie: 0 –0,20 m, strat negru-cenuşiu (vegetal); -0,20 –0,40 m, strat negru (strat cu materiale din cultura Sântana de Mureş); -0,40 –0,60 m, strat cenuşiu – gălbui, -0,60 –0,90 m, strat galben (steril).
În Cas. 3/2005, în solul negru (compact, tasat), între -0,20 -0,40 m, au fost găsite câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Sântana de Mureş (sec. IV) şi câteva oase de animale. Nu a fost găsit nici un complex arheologic.
Stratigrafia sitului: sol negru-cenuşiu (arabil); sol cenuşiu (nivelul Sântana de Mureş); sol cenuşiu-negru (locuire din cultura Poieneşti-Lukaşevka); sol gălbui-cenuşiu (nivelul culturii Cucuteni A3); sol brun-gălbui (steril); sol galben (steril).
Complexele arheologice investigate în cele două campanii de săpături de salvare vor fi prezentate în continuare:
Locuinţa 1(S. 1, Cas. 1 şi Cas. 2) a fost dezvelită integral; avea forma rectangulară, cu lungimea de 4 m şi lăţimea de 3 m, fiind orientată NV-SE.
Resturile locuinţei adâncite (cercetate de la -0,90 m, după excavarea mecanică, până la -1,17 m) au fost evidenţiate printr-o grupare uniformă şi compactă de lipituri arse fără impresiuni de nuiele, groase de 5-7 cm. Deasupra chirpiciului ars, pe latura de E a locuinţei, era amplasată o bârnă carbonizată, cu lungimea 2,08 m şi lăţimea de 0,16-0,18 m. Pe suprafaţa bârnei s-au conservat două scobituri rectangulare pentru montanţi; perpendicular pe această bârnă, aproape de marginea de N a locuinţei s-a aflat o alta lungă de 0,54 m şi lată de 0,10 m. Pe latura de E, chirpiciul era delimitat de un şir de pietre de dimensiuni mijlocii. În colţul de E al locuinţei a fost dezvelit un cuptor construit din pietre mari (cu lungimi cuprinse între 33 şi 45 cm) la bază, pe latura din spate fiind dublate; pietre mai mici (cu lungimi între 10-15 cm), provenite de la bolta cuptorului, erau prăbuşite în interiorul lui. Atât exemplarele mari, cât şi cele mijlocii prezentau urme evidente de ardere. Baza cuptorului se afla pe solul galben, nefiind constatate urme de ardere sau lipituri de vatră. În afara câtorva mici bucăţele de lipituri arse şi cărbune, în umplutura cu sol negru-cenuşiu a cuptorului nu au descoperite alte materiale. Pe o suprafaţă semicirculară, cu dimensiuni de 1 x 1,50 m, în faţa gurii cuptorului se afla vatra de culoare albicioasă-cenuşie de la ardere. Lipiturile vetrei aveau o grosime de 5 cm, fiind aplicate pe solul galben; la marginea vetrei au fost identificate şase găuri de pari, cu diametre de 6/7 cm, dispuse semicircular, de la o amenajare. La 0,20 m S de vatră se afla o lespede cu lungimea de 24 cm. La gura cuptorului au fost găsite fragmente ceramice de la două vase lucrate cu mâna, databile în sec. VI-VII. Alte câteva fragmente ceramice, găsite în umplutura de sub lipiturile arse de la pereţii de suprafaţă ai locuinţei (la –1 m) aparţin culturii Poieneşti-Lukaşevka (sec. III-II a.Chr.), ajunse aici prin deranjarea nivelului Latène de locuirea din sec. VI-VII. Din locuinţa 1 provine un fragment de fusaiolă. Nivelul de călcare în locuinţă (-1,17m) era solul galben.
Locuinţa 2 (Cas. 3; S. 4). A fost cercetată parţial; aparţine locuirii din faza Cucuteni A3. La 0,65/0,70 m adâncime a fost dezvelită o aglomerare de chirpici ars (cu grosimea de 13/14 cm) de la pereţii unei locuinţe fără platformă. Inventarul locuinţei cuprinde numeroase fragmente ceramice de la diferite vase din faza Cucuteni A3, unelte de silex (lame, gratoare, aşchii), un topor trapezoidal de piatră, o râşniţă fragmentară şi un frecător de piatră.
Locuinţa 3 (S. II; C. 1-2). A fost investigată parţial; aparţine nivelului Cucuteni A3. Resturile L 3 se prezentau sub forma unei grupări de lipituri arse provenite de la un perete prăbuşit, descoperite la -0,60 -0,65 m. Locuinţa, pe suprafaţa cercetată, nu avea platformă de lut ars. Inventarul locuinţei cuprinde fragmente ceramice de la diferite vase din faza Cucuteni A3 şi oase de animale.
Locuinţa 4 (Cas. 4 şi Cas. 1/2005). A fost investigată parţial. Aparţine locuirii Cucuteni A3. La 0,66 m adâncime au fost descoperite lipiturile arse de la pereţii unei locuinţe fără platformă de lut ars. Inventarul locuinţei este format din fragmente de vase din faza Cucuteni A3. În Cas. 1 / 2005, la -0,45 m au fost dezvelite în continuare, pe aproximativ toată suprafaţa casetei, lipiturile arse de la pereţii locuinţei amintite. Printre şi sub chirpiciul ars, au fost descoperite fragmente ceramice de la tipuri diferite de vase; din această locuinţă provin două vase întregibile.
Sub depunerile locuinţei Cucuteni A3, în afară de fragmente ceramice, nu au fost găsite alte materiale.
Locuinţa 5 (S. III; C. 1-2). A fost cercetată parţial; era formată dintr-o grupare de lipituri arse, bucăţi de bârne carbonizate (cu lungimi de 0,70 m şi grosimi de 0,11m), pietre de mărimi diferite (unele cu urme de ardere) au fost descoperite între 0,30 şi 0,75 m adâncime. Fragmentele ceramice din locuinţă aparţin culturii Poieneşti-Lukaşevka, sec. II a.Chr. Din motive obiective, complexul a fost astupat urmând a fi cercetat în campaniile viitoare.
Locuinţa 6. În Cas. 2 / 2005, la -0, 20 m, între metrii 0,60 şi 6,20 (pe o lungime de 5,60 m) a fost cercetată parţial o locuinţă adâncită. Groapa locuinţei a fost săpată de la -0,20 m (de la nivelul solului cenuşiu-negru), până în solul galben (steril), la -1 m, fiind adâncă de 0,60 m.
În locuinţă a fost identificată o treaptă, săpată de la -0,60/ -0,64 m până la -0,90 m, fiind lată de 0, 60 m. Pe treaptă se afla o râşnită, iar la 1 m de treaptă a fost dezvelită o grupare de pietre de dimensiuni diferite, care aparţineau unei instalaţii de încălzit (cuptor / pietrar). Aproape de gruparea de pietre a fost găsit un vas întregibil, care datează din sec. VI-VII. Umplutura bordeiului conţinea chirpici ars şi fragmente de cărbune.
Groapa 1 (S II; C.3-5). A fost investigată parţial. Datează din prima jumătate a sec. XIV. A fost delimitată de la 0,30 m adâncime (nivelul solului brun-gălbui), fundul ei fiind la -0,90 m. În umplutura gropii au fost descoperite numeroase oase de animale (cranii şi oase de ierbivore, defense de mistreţ etc.; materialele osteologice nu au fost determinate paleozoologic), fragmente de vase lucrate cu mâna şi la roată.
Groapa 2 (S III; C. 6-7). A fost cercetată parţial. Datează din cultura Sântana de Mureş. A fost surprinsă la 0,30 m adâncime, fundul fiind la -1,15 m (măsurătoare de la nivelul actual de călcare). Pe fundul gropii era amplasată o lespede de piatră (lungimea, pe suprafaţa surprinsă, de 0,50 m şi lăţimea de 0,30 m), în jurul ei fiind aplicată o lipitură galbenă groasă de 1 - 0,5 cm. Pe această amenajare a fost descoperit o parte din scheletul unui bovideu, câteva fragmente ceramice lucrate la roată, bucăţi mărunte de cărbune şi de chirpici ars. Este posibil să fie o groapă de cult din cultura Sântana de Mureş.
Ceramica din cultura Cucuteni A3
Categoriei numită ceramica fină îi aparţin numeroase fragmente de vase. Sunt lucrate manual din pastă de culoare roşie-cărămizie, arse oxidant, cu / sau fără cioburi pisate amestecate în pastă. Puţine dintre fragmente acestei categorii ceramice sunt pictate. Unele sunt pictate bicrom (cu roşu şi negru), altele tricrom (cu roşu, alb şi negru). Roşul este culoarea de fond peste care au fost trasate cu negru-ciocolatiu motivele ornamentale, spaţiile fiind umplute cu alb-gălbui; o parte dintre fragmentele ceramice sunt ornamentate cu incizii (alcătuind motive spiralice, linii paralele) şi grupe imprimate de alveole dispuse între interspaţii. Vasele aparţinând ceramicii fine sunt reprezentate de cupe, pahare, străchini, castroane, capace, vase-suport, amfore.
Categoriei ceramicii numite de bucătărie (sau grosieră) îi aparţin fragmente de vase mari, cu pereţii groşi, cu cioburi pisate amestecate în pastă (folosite ca degresant). Unele vase sunt ornamentate cu barbotină, altele cu simili-caneluri trase cu degetele şi cu proeminenţe conice neperforate, altele sunt fără decor.
Ceramica din cultura Poieneşti-Lukaşevka
Fragmentele ceramice provin de la diferite tipuri de vase: cu profilul aproape drept (vase - clopot sau vase cu pereţii aproape drepţi); în formă de sac; castroane şi străchini.
Unele fragmente sunt de la vase lucrate din pastă fină, de culoare neagră sau neagră-cenuşie şi au buzele faţetate, altele sunt ornamentate cu barbotină.
Ceramica din cultura Sântana de Mureş
Fragmentele ceramice provin de la: vase globulare cu fundul inelar (lucrate la roată, din pastă fină de culoare gri, gri-cenuşie); vase-borcan (lucrate cu mâna); amfore (pereţi de vase şi torţi).
Ceramica din sec. VI-VII
Din L 1/1993 şi L 6 / 2005 provin fragmente de vase borcan lucrate cu mâna.
Unelte de silex
Lame, gratoare, aşchii şi nuclee au fost descoperite în nivelul culturii Cucuteni A, în / şi lângă L.2, lângă L.3.
Obiecte de lut ars
Din L. 1 / 1993, provine un fragment de fusaiolă.
Obiecte de metal
Un ac de cupru cu secţiunea transversală circulară şi capetele ascuţite a fost descoperit în S. III, C. 7, în pământul de umplutură a Gr. 2, care aparţine nivelului culturii Sântana de Mureş), la 0, 60 m adâncime, deasupra unui fragment de vas din faza Cucuteni A.
Mai multe lupe de fier şi zgură provin din nivelul culturii Poieneşti-Lukaşevka (în S. III, C. 9-12, la 0,50 m adâncime).
Note:
1.
1. N. Popp, P. Iosep, D. Paulencu, Judeţul Suceava, Bucureşti, 1973, p. 37-38; Dragoş Cusiac, Din istoria unei vechi aşezări sucevene: satul Româneşti, comuna Grăniceşti, Suceava 6-7, 1979-1980, p. 211; Ioan Şandru, Vasile Cucu, România. Prezentare geografică, Bucureşti, 1984, p. 33.
2. N. Popp, P. Iosep, D. Paulencu, Judeţul Suceava, Bucureşti, 1973, p. 38, 41, 58, 65, 69, fig. 16.
3. Dragoş Cusiac, Din istoria unei vechi aşezări sucevene: satul Româneşti, comuna Grăniceşti, Suceava, 6-7, 1979-1980, p. 211-213; Mugur Andronic, Paraschiva-Victoria Batariuc, Florin Hău, Monica Gogu, Bogdan Petru Niculică, Ion Mareş, Noi cercetări arheologice de teren în judeţul Suceava, Suceava 29-30, 2002-2003, p. 184-185.
4. Mircea Ignat, Contribuţii numismatice la istoria dacilor din nordul Moldovei în secolele II-III e.n., Suceava 4, 1977, p. 86-87.
5. Ion Mareş, CCA1994, Satu Mare, p. 54; idem, CCA 1995, p. 76.