Rogova | Judeţ: Mehedinţi | Punct: La cazărmi | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 113475.02 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Rogova
Localitate:
Rogova
Punct:
La cazărmi
Localizare:
| 113475.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crăciunescu | Gabriel | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Manea | Cristian Dumitru | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
Raport:
Cercetările s-au desfăşurat în intervalul 24 iulie - 23 august 2006, fără fonduri, cu persoane puse la dispoziţie de Primăria Rogova, dintre cei care beneficiau de ajutor social, conform Legii 416
Situl se află în jud. Mehedinţi, com. Rogova, sat Rogova, punct “La cazărmi” situat la 2 km E de sat, pe malul râului Blahniţa. Situl a fost descoperit în anii 1977-1978, când în zonă s-au făcut lucrări de îmbunătăţiri funciare. Din 1995 a început cercetarea lui, dar sumele alocate nu au permis lucrări de mare amploare iar în campania din 1999 acestea au fost suspendate. Reluate în 2000, tot cu sume modeste, nu s-a reuşit atingerea obiectivelor propuse iniţial. Situl se află în lunca, adeseori inundabilă, a râului Blahniţa. De la el, către V pe o distanţă de 2 km, se află nuclee de locuiri din feudalism şi Hallstatt. În partea de SV a sitului nostru se află o aşezare din bronzul timpuriu, aparţinând culturii Glina. În nordul sitului, la cca. 800 m, se află un izvor în jurul căruia se întâlneşte ceramică şi monede romane. Situl nostru se află într-o stare de conservare destul de bună şi este important prin aceea că cea mai mare parte a sa este acoperită de o aşezare aparţinând culturii Verbicioara, cca. 6 ha. Cu fondurile reduse de care dispunem, încercăm să cercetăm cea mai mare aşezare a acestei culturi.
În anul 2006 am dorit să stabilim limitele de E şi V ale aşezării. Pentru aceasta, am atacat latura de E la care s-a lucrat destul de puţin, cu forţa de muncă avută la dispoziţie, trasând S. XXIX. Latura de V nu a putut fi cercetată. Deşi se cunoaşte latura de N a staţiunii, fiind marcată de o fostă albie a râului Blahniţa, am trasat şi aici o secţiune, S. XXVIII, la distanţă de cele anterioare, pentru a verifica mai exact situaţia.
În S. XXIX am constatat că stratul de cultură se continuă către E, probabil şi dincolo de secţiunea noastră. Au fost descoperite fragmente ceramice şi bucăţi de chirpic, resturi ale unor locuinţe, în toată secţiunea. În malul Blahniţei, situat la 18 m S de secţiunea noastră, am constatat existenţa unui rest de locuinţă în care apare un material ceramic cu influenţe Gârla Mare. Este un material aparţinând fazei a IV-a a culturii Verbicioara, nesurprinsă în acest an în secţiune, precum în anii anteriori. Latura de V nu a putut fi cercetată deoarece terenul aparţine unui localnic cu care, în lipsa banilor, nu am putut ajunge la o înţelegere. Latura de N a fost mărginită de albia de atunci a râului Blahniţa care acum este seacă dar bine marcată în teren. Deoarece nu aveam certitudinea că această linie reprezenta limita nordică a aşezării pe toată latura nordică, am trasat o secţiune, S. XXVIII, în acest sector. Lungă de 22 m, aceasta ne-a permis să constatăm că locuirea se întindea până şi pe tot malul Blahniţei.
Fiind vorba de o aşezare de mari dimensiuni aparţinând culturii Verbicioara, s-ar impune o cercetare sistematică a întregii suprafeţe a acesteia pentru a constata modul de organizare a unui sat din această vreme. Lipsa fondurilor, a unui sprijin din partea celor cu obligaţii în acest sens, inclusiv a Ministerul Culturii şi Cultelor, ne împiedică să ne imaginăm că vom putea vreodată să ducem la bun sfârşit ceea ce am enunţat mai sus. Ceea ce mai sperăm este legat de aflarea limitelor de E şi V ale acestui sit şi apariţia unor date noi legate de locuirea de tip Gornea-Orleşti de la Rogova. Acest lucru este posibil de realizat, în câţiva ani, cu puţinele fonduri pe care le face Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din diverse activităţi.
Bibliografie: