Rogova | Judeţ: Mehedinţi | Punct: La cazărmi | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă; Mormânt izolat;
Cod RAN:
| 113475.02 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Rogova
Localitate:
Rogova
Punct:
La cazărmi
Localizare:
| 113475.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crăciunescu | Gabriel | responsabil | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Manea | Cristian Dumitru | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Pădurean | Ovidiu | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
Raport:
Aşezarea din epoca bronzului de la Rogova se află în localitatea cu acelaşi nume, la o distanţă de 2 km. E de sat, în punctul „La cazărmi”, chiar pe malul râului Blahniţa. În acest sector al râului se află o luncă inundabilă şi în prezent, datorită faptului că este înconjurată de o zonă largă de dealuri care trimit toată apa pluvială în zona sitului şi care se adaugă debitului adus de râul Blahniţa. În suprafaţa care face obiectul cercetării noastre se află locuiri din mai multe perioade, o necropolă din feudalismul timpuriu şi un mormânt din Hallstatt C. Situl a fost descoperit în perioada 1977-1978 când în zonă s-au efectuat lucrări de îmbunătăţiri funciare, ocazie cu care a fost distrus un procent mic din acesta, dar nu se mai poate aprecia cât din nivelele superioare a dispărut, fiind rase de buldozere. Cercetări sistematice au început în 1995 şi continuă şi în prezent, excepţie făcând anul 1999 când nu a existat o campanie de cercetare. De-a lungul anilor a fost bine pusă în evidenţă locuirea din bronzul mijlociu, chiar şi din eneoliticul târziu, fiind sesizate lucrări de protecţie a aşezării de furia apelor revărsate, sectoare depăşite ulterior de comunităţile umane în continuă expansiune demografică. Întreaga aşezare a fost situată într-o buclă a Blahniţei, fiind înconjurată de ape pe trei laturi. Cea de a patra latură era reprezentată de pantele, împădurite acum, ale unui deal care nu au fost niciodată locuite. În tot spaţiul de 2 km. care separă situl de localitate, se găsesc fragmente ceramice care atestă o locuire a zonei în diverse perioade, începând din bronzul timpuriu şi până în feudalism. Situl acesta este important prin faptul că oferă posibilitatea cercetării unei aşezări aparţinând culturii Verbicioara pe o suprafaţă foarte mare. Amintim faptul că sondarea unor sectoare aflate la distanţă unele de altele, ne permite să estimăm că suprafaţa identificată până în prezent se ridică la peste 11 ha şi că este posibil să identificăm şi necropola acestei perioade, lucru remarcabil dacă se ţine seama că nu a fost cercetată şi nu se cunoaşte nici o necropolă Verbicioara.
Obiectivele cercetării au vizat, în primul rând, stabilirea limitei estice a aşezării la care se lucrează de mai mulţi ani. Iniţial doream să cunoaştem mai bine ce şi cât se află în partea de V a sitului. Un alt obiectiv al nostru era acela de a afla dacă pe latura nordică nu se află o necropolă, nu doar morminte izolate, eventual o necropolă Verbicioara. Şi nu în ultimul rând ne propuneam să strângem mai multe date despre geneza culturii Verbicioara, având în vedere că situl este acoperit de o mare aşezare aparţinând primei faze a culturii Verbicioara.
De la început trebuie făcută precizarea că pentru cercetarea acestei mari aşezări aparţinând culturii Verbicioara nu a fost alocată nici o sumă de bani de la nici un factor local sau central. Tot ceea ce s-a lucrat a fost realizat cu persoane puse la dispoziţia noastră de Primăria Rogova de la Legea 416. De aici a rezultat o mică suprafaţă cercetată şi o mare fluctuaţie de lucrători. Prin intermediul a două secţiuni trasate, S. XXVI şi S. XXVII, cu dimensiuni de 15 x 2 m şi respectiv 20 x 1 m, am verificat faptul că într-o anumită porţiune a aşezării terenul a fost mai ridicat, motiv pentru care aici se înregistrează primele construcţii ale epocii. Prima locuire sesizată în zona celor două secţiuni este cea care aparţine culturii Coţofeni. Din această vreme nu avem un nivel propriu zis, mai degrabă un orizont marcat de câteva fragmente ceramice şi de o groapă situată în colţul de SE al primei secţiuni. În C. 4-5 au fost găsite două gropi care se intersectau, ambele conţinând material Verbicioara. Prezenţa lor trebuie pusă în legătură cu o locuinţă, apărută în apropiere, care a fost cercetată pe toată lungimea şi pe un segment din lăţime. În locuinţă au fost găsite mai multe materiale din care amintim: două ceşti, un pandantiv realizat dintr-un melc marin, o râşniţă, un cuţit de piatră, un ac de cusut lucrat din os, fusaiole. În sudul celei de a doua secţiuni, XXVII, a apărut o groapă aproape rotundă şi fragmente foarte groase de la un vas de mari dimensiuni, asemănător unuia găsit aproape întreg în campaniile anterioare. În continuarea, către N, au apărut patru morminte din feudalismul timpuriu, cu scheletele orientate creştineşte dar fără inventar. Aceste morminte au distrus nivele epocii bronzului, reducând eficienţa cercetării la zero pentru perioada veche.
Starea de conservare a sitului nu este din cele mai bune datorită faptului că pânza freatică se află la cca. 1 m, astfel încât o mare parte a locuirilor sitului stau permanent în apă. De aici şi o serie de depuneri pe ceramică sau deteriorarea celei mai puţin arse, precum şi distrugerea pieselor din metal. În eventualitatea reintroducerii terenului din Sectorul A în circuit agricol, o parte din nivelele superioare ar putea fi distruse de lucrările agricole. În Sectorul B terenul este folosit în circuit agricol şi de aici o serie de distrugeri ale nivelelor arheologice superioare. Lucrări de direcţionare a apei unui afluent al Blahniţei, prin canale, către grădinile de legume ale satului, contribuie activ la distrugerea unei părţi a sitului.
În funcţie de fondurile de care vom dispune, ne propunem mai multe obiective. În primul rând vom încerca să delimităm suprafaţa locuită cel puţin de purtătorii culturii Verbicioara. Având în vedere că în sit au mai fost semnalate locuiri aparţinând culturilor Coţofeni, Basarabi, feudalismului timpuriu, nu ar fi lipsit de interes să putem stabili, chiar şi în linii generale, zonele unde se află acestea. Avem semnale că în perimetrul pe care ne-am trasat secţiunile, ar fi posibil să găsim resturi de locuire şi din alte perioade sau culturi, necercetate încă în acest sit. Este important de aflat dacă populaţia epocii mijlocii a bronzului stabilită aici aparţinea culturii Verbicioara sau avem de a face cu o altă populaţie din care rezultă prima fază a culturii amintite. Având în vedere că aşezarea de la Rogova are o suprafaţă de peste 11 ha este posibil să descoperim o necropolă, cel puţin din perioada de început a aşezării care treptat s-a extins ajungând la aceste dimensiuni. De aceea lărgirea suprafeţei pe care se fac sondaje este necesară. Descoperirea a cât mai multe locuinţe ar putea să ne permită observaţii legate de modul de dispunere a acestora în cadrul aşezării, existenţa unor spaţii cu destinaţii speciale.
Bibliografie: