.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Roșiori | Comuna: Dulcești | Judeţ: Neamț | Punct: Ţarina Veche/La Humărie | Anul: 2021

Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Roşiori, com. Dulceşti, jud. Neamţ. Ţarina Veche/La Humărie
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
La Tène; Epoca romană; Epoca romano-bizantină;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 122533.01 |
Județ:
NEAMŢ
Unitate administrativă:
DULCEŞTI
Localitate:
ROŞIORI
Punct:
Ţarina Veche/La Humărie
Localizare:
| 122533.01 |
Lista Ilustrațiilor - 19
1. Secțiunea S.XVII (în plan apropiat, locuințele L.1 și L.2 suprapuse, iar în plan îndepărtat, locuința L.3)  
2. Secțiunile S.XVIII-S.XIX  
3. Pandantiv de bronz din secțiunea S.XVIII  
4. Vatra cu ceramică din secțiunea S.XIX.  
5. Vatra cu ceramică din secțiunea S.XIX  
1. Lingură și fragmente de vase din locuința L.1  
2. Ceramică din locuința L.2  
3. Ceramică din locuința L.2  
4. Cățuie din locuința L.3  
5. Cățuia și cuțitul din preajma vetrei locuinței L.3  
6. Mărgică din inventarul locuinței L.3  
1. Aspecte de lucru cu groapa Gr.2 a locuinței L.2  
2. Aspecte de lucru cu groapa Gr.2 a locuinței L.2  
3. Aspecte de lucru cu groapa Gr.2 a locuinței L.2  
4. Vase borcan restaurate parțial din groapa Gr.2 a locuinței L.2  
5. Vase borcan restaurate parțial din groapa Gr.2 a locuinței L.2  
6. Vase borcan restaurate parțial din groapa Gr.2 a locuinței L.2  
1. Secțiunea S.XVII din dronă  
2. Secțiunile S.XVIII-S.XIX din dronă  
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Hânceanu George-Dan responsabil Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Diaconu Vasile participant Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Croitoru Costin participant Muzeul Brăilei „Carol I”
Raport:
Pe parcursul lunii august din anul 2021 s-a desfășurat a unsprezecea campanie sistematică din situl arheologic de la Roșiori, comuna Dulcești, jud. Neamț, amplasat pe  terasa superioară a râului Moldova. De la început ne-am axat pe două aspecte importante: delimitarea nordică a sitului, prin continuarea trasării de secțiuni în respectiva latură și cercetarea buzei surpate a terasei (pentru prima oară avută în vedere). Prin urmare, au fost deschise două secțiuni (notate S.XVIII și S.XIX), dispuse pe buza prăbușită a terasei și o a treia secțiune, în latura de nord (notată S.XVII).              Secțiunea S.XVII (orientată NE 200 – SV 2000) a fost trasată în zona unei foste căi de acces a satului, spre nord, mai departe de secțiunile din anii anteriori. Dimensiuni: 16,00m lungime x 2,50m lățime.               Stratigrafic, după vegetal, nivelul mai consistent este al dacilor liberi, urmat de cel getic. Din punctul de vedere al complexelor de locuire au fost găsite trei locuințe (PL. I/1), dintre care două suprapuse (una getică, secolele III-II a.Chr., iar alta din veacurile II-III p.Chr.). Ultima locuință a secțiunii aparține tot dacilor liberi.   Locuința getică (notată L.1) avea o vatră și un cuptor deservite de o groapă, în care a căzut majoritatea structurii de piatră a cupolei cuptorului. Ceramica lucrată cu mâna (vase borcan, castroane, căni) și celelalte obiecte de lut (precum fusaiolele, lingurile) (PL. II/1), dar mai ales vârful de săgeată scitic, de bronz, în trei muchii, sunt dovezile datării locuinței. Aceasta era suprapusă de o alta (notată L.2), pe podeaua căreia erau pietre (căzute cel mai probabil de la sistemul de fixare al acoperișului; aspect argumentat practic în domeniul etnografic)  și ceramică dacică cenușie modelată la roată (vase de provizii, vase borcan, căni, cănițe, străchini, fructiere) (PL. II/2, 3), ultima specifică dacilor liberi. În amestec s-au găsit și fragmente de la amfore romane. Important cantitativ și calitativ a fost și inventarul gropii a doua (notată Gr. 2), în care predomină ceramica modelată cu mâna, care cuprindea vase întregi (cățui, căni) sau păstrate parțial (vase borcan), ulterior restaurate (PL. III) Respectivele artefacte, alături de ceramica găsită în preajma vetrei și în groapa de deservire, sugerează datarea complexului arheologic în secolele II-III p.Chr. Ultima locuință (notată L.3) avea în interior chirpici de la pereți și pietre, probabil căzute tot de la acoperiș. În apropierea vetrei erau fragmente ceramice (inclusiv o cățuie), un cuțit de fier și o mărgică de sticlă verde (PL. II/4-6). Cele două gropi menajere din interior conțineau oase animaliere și ceramică fragmentară din secolele II-III p.Chr. Straturile de locuire din exteriorul complexelor amintite conțineau fusaiole, oase de animale, fragmente ceramice getice, celtice, bastarne și de la dacii liberi.             În cazul secțiunilor transversale, deschise pe buza prăbușită a terasei (PL. I/2), putem remarca ca fiind predominant tot nivelul dacilor liberi. În secțiunea S.XVIII (dimensiuni: 4,00m lungime x 2,50m lățime) (orientată NE 600 – SV 2400), pe lângă ceramica caracteristică perioadei s-a găsit un pandantiv tubular de bronz, decupat circular (PL. I/3). Totodată, nivelul conținea și o groapă menajeră cu ceramică lucrată la roată din secolele II-III p.Chr. În ultima secțiune (notată S.XIX, dimensiuni: 4,00m lungime x 2,50m lățime) (orientată NE 500 – SV 2300), s-a descoperit o vatră care avea în preajmă fusaiole, o mărgică de sticlă, un cuțit de fier și o cantitate mare de ceramică modelată la roată (PL. I/4, 5), din veacurile II-III p.Chr. Fotografiile din dronă (PL. IV) sunt sugestive în privința cercetării transversale a buzei, prin intermediul ultimelor două secțiuni menționate.                      În următoarea campanie ne dorim să continuăm cercetarea buzei surpate a terasei, cu scopul salvării artefactelor, anterior prăbușirii complete a acesteia. De asemenea, dorim să extindem cercetarea nordică a sitului, cu scopul identificării limitei.