Ripiceni | Judeţ: Botoşani | Punct: Holm/Telescu | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 38740.03 |
Județ:
Botoşani
Unitate administrativă:
Ripiceni
Localitate:
Ripiceni
Punct:
Holm/Telescu
Localizare:
| 38740.03 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Melniciuc | Aurel | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Țerna | Andreea | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Boghian | Dumitru | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| Cristea | Ionuț-Alexandru | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
Raport:
Deşi obiectivele campaniei din anul 2017 vizau continuarea cercetării interdisciplinare „megastructurii” evidenţiate în anul 2016, lucrările din teren nu s-au putut desfăşura din cauza lipsei fondurilor necesare. În aceste condiţii, au continuat doar activităţile de curăţare, restaurare, inventariere şi studiere a materialelor ceramice recuperate anterior (fig. 2), precum şi investigaţiile de identificare a noi surse fotografice şi cartografice pentru a reconstitui înfăţişarea amplasamentului sitului, anterioară realizării Lacului de acumulare Stânca-Costeşti. În acest din urmă caz, în baza de date a US Geological Survey (USGS), Earth Resources Observation and Science (EROS) Center -nota 1- a fost identificată o fotografie satelitară Corona KH-4A, realizată la data de 25 septembrie 1965, care a surprins importante şi clare detalii ale terenului inclusiv în dreptul sitului Ripiceni-Holm / Telescu., mult mai elocvente decât cele din materialele cartografice -nota 2. Astfel, se observă, cu multă precizie, că partea mai joasă a sitului, de la NNV, precum şi latura de ENE, erau mult mai extinse şi au fost, după 1978, fie inundate, fie afectate de eroziunea laterală a actualului lac de acumulare (fig. 1/1-2), ceea ce a avut ca urmare restrângerea semnificativă (cu circa 50%) a dimensiunilor suprafeţelor ocupate de locuirile protoistorice, validând ipotezele noastre, emise anterior -nota 3-. Colectivul de cercetare speră că vor fi găsite înţelegerea şi disponibilitatea factorilor de decizie şi vor fi identificate resursele financiare necesare continuării investigaţiilor sistematice din acest sit, chiar dacă noile realităţi faptice determină reajustarea obiectivelor proiectului multianual de cercetare.
Note:
1.
1.U.S. Geological Survey (USGS), Earth Resources Observation and Science (EROS) Center (https://eros.usgs.gov/, accesat 09.XII.2017.
2.Harta topografică 1:25000, Ministerul Forţelor Armate ale RPR, Marele Stat Major, foaia L-35-7-A-b, RIPICENI, ediţia I, 1974.
3.D. Boghian, S.-C. Enea, R.-G. Pîrnău, A. Melniciuc, A. Asăndulesei, F.-A. Tencariu, Încercare de reconstituire a evoluţiei peisajului prehistoric în Depresiunea Prutului Mijlociu, microzona sitului cucutenian de la Ripiceni-Holm, judeţul Botoşani (Partea II), în ArheoVest, Nr. IV, Vol. 2: Metode Interdisciplinare şi Istorie, Universitatea de Vest din Timişoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2016, pp. 561–590, fig. 1-4.