Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Cetate | Anul: 2015


Descriere:

Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Neatribuit; Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire; Cetate; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 126754.01 |
Județ:
Olt
Unitate administrativă:
Dobrosloveni
Localitate:
Reşca
Punct:
Cetate
Toponim:
Romula
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Beldiman Corneliu participant Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Sztancs Diana Maria participant Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Raport:
Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2015 Context. Metodologie. Tipologie Săpăturile arheologice efectuate în anul 2015 la Reşca (antica Romula) în Fortificaţia Centrală (în continuare, ROM_FC) de către un colectiv sub conducerea conf. univ. dr. Mircea Negru(59) au condus la recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA). În această campanie au fost descoperite 10 piese, care se păstrează, provizoriu, în colecţiile Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. Aducem mulţumiri conf. univ. dr. Mircea Negru pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziţie piesele pentru studiu. Materialele de acest gen provenind de la Romula fac obiectul unei analize special, începute în anul 2014(60). În privinţa contextului descoperirii, piesele au fost reperate în afara complexelor, dar în contexte care le asigură datarea. Încadrarea cronologică vizează un interval larg, cuprins între a doua jumătate a sec. al II-lea şi a doua jumătate a sec. al III-lea A.D. – tabelul nr. 1(61). Structura tipologică a lotului 2015 (N total = 10) include: Unelte: Ace de cusut de os (N = 4); Piese de port/Podoabe: Ace de păr de os (N = 2); Diverse: Jetoane de os (N = 2); Plăcuţe ornamentale de os – Intarsie (N = 2) – tabelul nr. 1, fig. 1-2. Materiile prime utilizate au fost exclusiv oasele lungi de vită (N = 10). Pentru reperele metodologice ale analizei a se vedea raportul publicat în anul 2007, seria articolelor şi studiilor noastre recente relative la descoperirile făcute la Histria-Sectorul Basilica extra muros(62). Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/ exhaustivă a datelor (repertoriul şi tabelul nr. 1). Indicativele (exemplu: ROM_FC/2015_1) sunt provizorii. Analiza vizează definirea şi cuantificarea unor aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional(63). Au fost utilizate datele analizei exhaustive sistematice a pieselor în microscopie optică de mică putere (măriri 4x – 40x) şi digitală (x25 – x200); menţionăm şi faptul că s-a iniţiat, cu această ocazie, baza de date diverse şi banca de imagini (imagini macroscopice şi microscopice digitale, cu toate coordonatele necesare), care sunt primele de acest gen pentru un lot de artefacte aparţinând IMDA din situl Romula. Ace de os O categorie de piese bine reprezentată în lotul artefactelor IMDA descoperite la Romula în 2015 este aceea a acelor de os (de păr şi de cusut); efectivul lor se cifrează la 6(64). Tipologia acelor de păr şi de cusut de epocă romană este adoptată, în mediul cercetării din România, după standardele internaţionale, fiind aplicată şi de noi în clasificarea pieselor de la Romula(65). Acele de păr de os descoperite la Romula în campania 2015 sunt în număr de două (N = 2); ele aparţin următoarelor tipuri: ● cu cap convex/piramidal (N = 1); ● cu cap sculptat (N = 1). Acele de cusut sunt în număr de 4 (N = 4), dintre care două păstrează extremitatea proximală şi dispozitivul de fixare a firului. Sub raport tipologic, acele de os de la Romula analizate cu acest prilej, ca şi acelea descoperite anterior(66) nu ridică probleme speciale şi de aceea nu insistăm asupra acestor aspecte; este vorba de tipuri comune, cu morfologie şi dimensiuni quasi-standardizate, prezente în multe situri din spaţiul actual al României, ca şi în restul Europei, repertorierea şi trimiterile la literatura de specialitate devenind superflue; analogii putem găsi în spaţiul intracarpatic, dar şi în teritoriul dobrogean(67). Piesele descoperite la Romula, ca şi în alte situri sunt confecţionate, foarte probabil, în ateliere specializate din fragmente de oase lungi de bovine (Bos taurus) prin cioplire, crestare, tăiere cu ferăstrăul, raclaj axial intens cu o lamă metalică (cuţit), fasonare integrală şi finisare totală sau parţială prin polizare (frecare cu o bucată de piele). Urechea acelor de cusut a fost realizată prin dublă perforare şi cioplire/excavare a sectorului dintre perforaţii sau perforare şi tăiere cu ferăstrăul. Putem formula concluzia fabricării acelor de păr într-un atelier local, care funcţiona în zona meşteşugărească a sitului(68). Alte tipuri Alături de ace au fost descoperite şi alte piese, precum jetoanele de os, N = 2 – tabelul nr. 1. Ca şi plăseaua de os şi mânerul de corn de cerb descoperite în campania 2013, ele sunt tipuri comune în mediul roman, găsindu-şi analogii în regiunile Daciei romane şi ale Dobrogei(69). Remarcăm marcajul gravat pe revers prin folosirea literelor T şi I. Alte piese, mai rare între descoperirile de epocă romană sunt celel două elemente de intarsie de os (provenind de la o cutie de lemn?), decorate cu cercuri concentrice gravate (N = 2). Concluzii Artefactele IMDA recuperate în 2015 la Romula, cu un efectiv şi un repertoriu tipologic relativ restrânse, ilustrând aspecte tehnologice marcate de standardizare, contribuie la dezvoltarea repertoriului de acest gen publicat în mod detaliat după reperele metodologice actuale; prin datele extensive puse la dispoziţie, ele contribuie, în mod specific, la organizarea corpusului descoperirilor în situl menţionat şi a datelor referitoare la activităţile complexe aferente etapei de locuire din sec. al II-lea – al III-lea A.D. în aria acestui binecunoscut oraş al Daciei romane, ca şi la documentarea existenţei probabile a unuia sau mai multor ateliere de prelucrare a materiilor dure animale. Repertoriu ROM_FC/2015_1 • Fig. 1. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S6 Carou 11 -0,50 m. Datare: mijlocul sec. III. • Nr. inv. RF 1402. • Ac de păr de os cu extremitatea proximală modelată prin gravare şi sculptare; întreg; fracturat în vechime la nivelul părţii proximale, sub sectorul decorat; pe ambele suprafeţe de fractură se observă o substanţă compactă, cristalizată, aderentă, în strat subţire, de culoare albastră cu nuanţe diferite; posibil adeziv antic, folosit la repararea piesei fracturate; stare de conservare bună; urme superficiale de coroziune produse de rădăcini; cap decorat format din două sectoare; pe sectorul inferior se observă cinci şanţuri transversale, iar pe cel superior, pe o faţă, patru alveole realizate prin excavare cu vârful cuţitului, iar pe faţa opusă două alveole unite, una dispusă transversal şi alta axial, formând litera T; corp finisat, cu secţiuni ovale şi circulare; modelat prin cioplire cu ajutorul cuţitului, raclaj aplicat cu lama cuţitului şi abraziune; extremitatea distală întreagă, fracturată şi reamenajată prin abraziune; fasonare prin cioplire, raclaj axial aplicat cu lama cuţitului, abraziune; urme de utilizare: tocire, lustru; dimensiuni (mm): L tot 87,80; EP 5,35/4,14; L PP sector superior 12,75; diam 6,39/5,06; lăţ şanţ cca 1,20; ad şanţ cca 1; PM 4,42/4,24; PD 2,97/2,82; ED 1,43/1,39; L PP sector inferior 10,27; diam 5,92/5,10; PM 4,42/3,95; PP 3,32/3,28; ED 1,88/1,74. ROM_FC/2015_2 • Fig. 1. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S9 Carou 3 -0,92 m 9023 (în arsură). Datare: a doua jumătate a sec. II – prima jumătate a sec. III. • Nr. inv. RF 1550. • Ac de cusut de os; fragmentar – lipseşte ED, fracturată în vechime; stare de conservare bună; depuneri discontinui, compacte de concreţiuni, înlăturate parţial mecanic; culoarea maro deschis uniformă sugerează arderea, probabil accidentală; ac masiv, cu secţiuni circulare la PD/PM şi ovale la PP; PP este aplatizată şi lăţită prin fasonare; EP are formă convexă simetrică (semicirculară); fasonare realizată prin raclaj axial cu lama cuţitului şi abraziune oblică; fără finisare; suprafaţă microfaţetată; perforaţie realizată la partea proximală, plasată central, având extremitatea distală semicirculară, cea proximală convexă asimetrică şi marginile divergente de contur neregulat; pereţii sunt drepţi; a fost realizată prin: perforare, dublă tăiere cu minilama ferăstrăului şi excavarea sectorului din interior; extremităţile şanţurilor de tăiere se conservă la extremitatea proximală a perforaţiei, rezervând între ele un mic sector triunghiular, cu margini concave; urme de utilizare: tocire, lustru superficiale la nivelul corpului şi al părţii proximale; nu se observă la nivelul perforaţiei; dimensiuni (mm): L tot 123,37; L 98,37; EP 7,87/2,36; PP la perf 7,45/4,76; PP sub perf 7,05/6,01; PM 6,67/6,02; PP 4,78/4,63; ED cca 1,8/1,8; perf: L 9,58; diam perf 2,7; lăţ şanţuri tăiere cca 1,5; triunghi cca 1,15/1,35; lăţ perf: ED 2,7; PM 3,10; EP 3,25; dist perf – EP 14. ROM_FC/2015_3 • Fig. 1. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S8 Carou 8 -0,45 m 8006. Datare: a doua jumătate a sec. III. • Nr. inv. RF 1467. • Ac de cusut de os; fragmentar; lipseşte PP cu cca 2/3 din lungimea perforaţiei, ca şi PD, fracturate în vechime; stare de conservare a suprafeţelor bună; secţiuni ovale asimetrice şi simetrice; PP lăţită şi aplatizată prin fasonare; modelare prin raclaj axial, abraziune; faţete eliminate prin dezvoltarea urmelor de utilizare; perforaţie similară ca morfologie şi mod de realizare cu a piesei ROM_FC/2015_2; urme de utilizare: tocire, lustru, pe suprafeţe şi la nivelul perforaţiei; piesa nu a mai fost folosită după fracturare, planurile de fractură nefiind tocite; dimensiuni (mm): L tot 108,41; L 58,81; PP la perf 5/1,99; PP sub perf 4,90/2,83; PM 4,50/2,93; PD 3,57/2,35; ED cca 1/1. ROM_FC/2015_4 • Fig. 1. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S9 Carou 3 -0,95 m 9013. Datare: a doua jumătate a sec. II – începutul sec. III. • Nr. inv. RF 1548. • Ac de cusut de os; fragmentar; culoarea maro deschis sugerează aplicarea tratamentului termic; se păstrează partea proximal-mezială, fracturată în vechime la nivelul perforaţiei şi reamenajată; lipseşte PP cu cca 2/3 din lungimea perforaţiei; o altă fractură s-a produs recent la partea mezială; stare de conservare a suprafeţelor bună; secţiuni ovale asimetrice şi simetrice; PP lăţită şi aplatizată prin fasonare; modelare prin raclaj axial, abraziune; faţete produse în urma aplicării fasonării; perforaţie similară ca morfologie şi mod de realizare cu a piesei ROM_FC/2015_2; reamenajarea planurilor de fractură ale PP prin abraziune şi faţetare; urme de utilizare: tocire, lustru, pe suprafeţe şi la nivelul perforaţiei; piesa a fost folosită după fracturare, planurile de fractură fiind amenajate şi tocite; utilizare probabilă ca perforator; dimensiuni (mm): L tot 99,34; L 41,07; PP la perf 4,97/2,17; PP sub perf 4,75/2,66; PM 3,97/3,40; diam perf 2,10. ROM_FC/2015_5 • Fig. 1. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S11 11003. Datare: sec. III. • Nr. inv. RF 1619. • Ac de cusut de os; fragmentar; se păstrează PP şi PM (fragment proximal- mezial), cu EP întreagă; fractură produsă în vechime; culoarea maro deschis sugerează aplicarea tratamentului termic; stare de conservare a suprafeţelor bună; secţiuni ovale simetrice; PP lăţită şi aplatizată prin fasonare; EP este convexă simetrică; perforaţie circulară, uşor excentrică, realizată cu sfredelul; modelare prin raclaj axial, abraziune; faţete produse în urma aplicării fasonării; urme de utilizare: tocire, lustru, pe suprafeţe şi la nivelul perforaţiei; dimensiuni (mm): L 27,05; PP la perf 4,17/1,23; PP sub perf 3,96/1,90; PM 3,15/2,50; diam perf 2,70; dist perf – EP 1,30. ROM_FC/2015_6 • Fig. 1. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S4-5 (desf. martor). Datare: a doua jumătate a sec. III. • Nr. inv. RF 1538. • Ac de păr de os cu cap conic; fragmentar; se păstrează PP, cu EP întreagă; fractură produsă în vechime; culoarea maro sugerează aplicarea tratamentului termic; urme de coroziune; stare de conservare a suprafeţelor mediocră; depuneri discontinui de concreţiuni de culoare maro; suprafeţe faţetate; secţiuni poligonale; modelare prin raclaj axial, abraziune; faţete produse în urma aplicării fasonării; urme de utilizare: tocire, lustru slabe; dimensiuni (mm): L 28,35; EP 3,64/3,49; PP 3,78/3,56. ROM_FC/2015_7 • Fig. 2. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S10 -0,50 m 10003. Datare: sec. III. • Nr. inv. RF 1530. • Jeton de os; piesă întreagă; stare de conservare foarte bună; FS este reprezentată de suprafaţa cavităţii medulare, iar FS de suprafaţa periostală, compacta; spongiosa vizibilă; formă ovală simetrică; amenajat pe un fragment de placă de os plată, obţinut prin tăiere şi abraziune, finisat; forma circulară/ovală a fost obţinută prin abraziune aplicată pe circumferinţă; aceasta are aspect faţetat; FI este lisă; pe ea se observă două litere (T şi I), gravate fin cu vârful cuţitului; pe FS a fost realizat decorul la strung şi care constă în patru şanţuri fine, cu secţiune în V asimetric; în centru se păstrează alveola de formă ovală care a fost amenajată pentru fixarea în dispozitivul strungului; urme de utilizare: tocire, lustru, pe suprafeţe şi margini; dimensiuni (mm): diam 22,17/21,17; gros la centru 3,08; dist între şanţuri 1-1,5; ad şanţuri 1; diam alveolă 3,21/2,75; ad alveolă 2. ROM_FC/2015_8 • Fig. 2. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S11, 11001. Datare: sec. III. • Nr. inv. RF 1903. • Jeton de os; piesă întreagă; stare de conservare foarte bună; FS este reprezentată de suprafaţa periostală (compacta), iar FI de suprafaţa cavităţii medulare; spongiosa vizibilă; formă circulară; amenajat pe un fragment de placă de os plată, obţinut prin tăiere şi abraziune, finisat; forma circulară a fost obţinută prin abraziune aplicată pe circumferinţă; aceasta are aspect faţetat; FI este lisă; pe ea se observă două litere (T şi I), gravate fin cu vârful cuţitului; pe FS a fost realizat decorul la strung şi care constă în trei şanţuri fine, plasate la distanţe inegale, cu secţiune în V asimetric; în centru este rezervat un sector circular pe care se află alveola de formă ovală care a fost amenajată pentru fixarea în dispozitivul strungului; în jurul acestui sector a fost amenajată un şanţ lat, respectiv, o porţiune adâncită, circulară, lată de cca 3,40 mm, cu profil concav asimetric; urme de utilizare: tocire, lustru, pe suprafeţe şi margini; dimensiuni (mm): diam 20,73/20,68; gros max 3,68; gros la centru 3,58; dist între şanţuri 1,30-1,50; ad şanţuri 0,5; diam alveolă 0,75; ad alveolă 2; lăţ şanţ central 2,70; ad şanţ central 1; diam sector central 4,36. ROM_FC/2015_9 • Fig. 2. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S6 Carou 13 -0,30 m Stratul vegetal. Datare: probabil mijlocul sec. III. • Nr. inv. RF 1419. • Plăcuţă ornamentală de os; piesă fragmentară; lipseşte una dintre extremităţi, fracturată recent; stare de conservare mediocră; arsă puternic până la calcinare, culoare alb murdar şi alb albăstrui, deformată, fisurată; formă trapezoidală (trapez isoscel); obţinută prin tăiere, cioplire, raclaj, abraziune; pe margini se păstrează urmele de tăiere şi cioplire, realizate pentru ajustarea formei în vederea încastrării probabile în lemn (intarsie pe cutie de lemn?); FS este decorată cu un cerc dublu gravat, cu alveolă circulară centrală; şanţuri de profil rectangular, executate foarte precis; decorul gravat a fost realizat înainte de ajustarea conturului; posibilă folosire a unui adeziv pentru fixare; urme de utilizare: nu se conservă; dimensiuni (mm): L tot 50,86; L 37,99; lăţ 14,23; gros 3,55; diam cerc exterior 18,68/13,97; diam cerc interior 13,26/11,01; lăţ cercuri 2; ad cercuri 1; dist dintre cercuri 2; diam alveolă 2,85/2,10; ad alveolă 2. ROM_FC/2015_10 • Fig. 2. • Romula Fortificaţia Centrală Nivel roman S5 Carou 10 -0,61 m. Datare: mijlocul sec. III. • Nr. inv. RF 1401. • Plăcuţă ornamentală de os; piesă întreagă; stare de conservare mediocră; arsă puternic până la calcinare, culoare alb murdar şi alb albăstrui, deformată, fisurată; formă triunghiulară cu baza convexă asimetrică; FS este concavă; obţinută prin tăiere, cioplire, raclaj, abraziune; pe margini se păstrează urmele de tăiere şi cioplire, realizate pentru ajustarea formei în vederea încastrării probabile în lemn (intarsie pe cutie de lemn?); FS este decorată cu un cerc dublu gravat, cu alveolă circulară centrală; parametri identici cu ai decorului piesei ROM_FC/2015_9, indicând faptul că aceste două piese făceau parte, foarte probabil, din decorul aceluiaşi obiect; şanţuri de profil rectangular, executate foarte precis; decorul gravat a fost realizat înainte de ajustarea conturului; posibilă folosire a unui adeziv pentru fixare; urme de utilizare: nu se conservă; dimensiuni (mm): L tot 36,18; lăţ max 18,39; gros max 3,87.
Bibliografie:
Note:

1.
59. Negru 2011; Negru 2012; Negru 2013; Negru 2014; Negru 2015 – cu bibliografia.
60. Pentru datele privind descoperirile IMDA anterioare la Romula cf. Popilian 1976; Negru 2012; Beldiman, Sztancs 2014; Beldiman et alii 2015.
61. Negru 2014; Negru 2015; Negru 2016 – raport de cercetare în prezentul volum.
62. Beldiman et alii 2007; Beldiman et alii 2010; Beldiman 2013 – cu bibliografia.
63. Beldiman 2007; Sztancs 2011; Beldiman et alii 2012, p. 79.
64. Beldiman et alii 2007; Beldiman et alii 2010; Beldiman 2013 – cu bibliografia.
65. Beldiman et alii 2010; Ciugudean 1997 – cu bibliografia.
66. Beldiman, Sztancs 2014; Beldiman et alii 2015.
67. Beldiman et alii 2010; Ciugudean 1997; Suceveanu 1982, p. 123-124, pl. 22, 1 B-C, 3; Elefterescu 2008 – cu bibliografia.
68. Popilian 1976.
69. Cf. Beldiman, Sztancs 2014; mânere de corn de cerb: Apulum – Ciugudean 1997, p. 175, pl. XXV/7-8; p. 187, pl. XXXVII/4; plăci de os sau de corn de cerb: Apulum – Ciugudean 1997, p. 178-179, pl. XXVIII/8; XXIX/1-2; Du- rostorum – Elefterescu 2008, p. 296, pl. XIII/276-277; jetoane de os: Apulum– Ciugudean 1997, p. 181, pl. XXXI/2, 4-5, 7-13,15; lucrarea citată cuprinde analogii din alte situri, precum şi bibliografia aferentă.