Răuceşti | Judeţ: Neamţ | Punct: Dealul Munteni | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 123923.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Răuceşti
Localitate:
Răuceşti
Punct:
Dealul Munteni
Localizare:
| 123923.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nicola | Ciprian-Dorin | responsabil | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Gafincu | Alexandru | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Danu | Mihaela | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Facultatea de Biologie |
Raport:
În campania din anul 2018 a fost deschisă o nouă suprafaţă, notată Caseta 2, cu dimensiunile de 10 x 4 m, pentru a verifica o anomalie indicată de scanarea geomagnetică şi care a fost interpretată ca posibilă locuinţă (Fig. 1). Perimetrul cercetat se află în zona de vest a sitului, în apropierea şanţului care delimitează aşezarea. Din punct de vedere stratigrafic nu a fost surprinsă o situaţie aparte, mai ales că terenul a fost intens afectat de lucrările agricole, care au perturbat o parte din depunerile arheologice. Sub nivelul vegetal a fost observat un strat de culoare brun- cenuşie, în care se găseşte cea mai importantă parte a materialelor arheologice. Acest nivel suprapune sterilul, reprezentat de un strat argilos, compact.
Verificarea anomaliei de pe harta geomagnetică, surprinsă în carourile B1 şi B2, a infirmat presupunerea că în zona respectivă s-ar fi aflat urmele unei locuinţe. Cercetarea a pus în evidenţă urmele a două gropi, dintre care una a putut fi cercetată doar parţial pentru că se afla în profilul nordic al suprafeţei săpate (Fig. 2).
Groapa Gr. 1/2018, se afla la limita dintre carourile B1 şi B2, era aproximativ circulară în plan, profilul este în formă de clopot, iar adâncimea, de la nivelul la care a fost săpată, este de 0,90 m. În umplutura gropii au fost descoperite numeroase bucăţi de lipitură arsă, fragmente ceramice corodate, cărbuni şi resturi osteologice de mici dimensiuni, calcinate. La baza gropii a fost identificat un fragment ceramic cu urme de pictură, care poate fi încadrat în faza Cucuteni A, la fel ca şi unele fragmente de statuete antropomorfe.
Groapa Gr. 2/2018, a fost identificată în imediata vecinătate a gropii Gr. 1, pe care a şi distrus-o parţial. Complexul are formă circulară în plan, profilul este în formă de clopot, iar adâncimea, de la nivelul la care a fost săpată, este de 0,95 m. Ca şi în cazul precedent, în umplutura complexului au fost găsite bucăţi de lipitură arsă, fragmente ceramice corodate, deşeuri litice, cărbuni, resturi osteologice mărunte. Deşi la baza gropii au fost descoperite câteva fragmente ceramice care, prin urmele de pictură, sunt atribuite fazei Cucuteni A, la partea superioară a complexului au fost identificate resturi de vase care, potrivit morfologiei, sunt atribuite fazei Cucuteni B.
Din ambele gropi au fost prelevate fragmente de cărbuni pentru datări şi analize antracologice. Cu sprijinul Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” au fost obţinute două date absolute, care arată că cele două gropi au fost utilizate inclusiv pe parcursul fazei Cucuteni B.
În suprafaţa cercetată au fost identificate şi două vase de mici dimensiuni, din care s-au prelevat probe de sol pentru analize arheobotanice, în special pentru identificarea fitolitelor.
Materialul arheologic este reprezentat, în mare măsură, de ceramică, corodată în bună parte, care, după detaliile morfologice, poate fi atribuită fazelor Cucuteni A şi Cucuteni B. De asemenea, au mai fost descoperite statuete antropomorfe şi zoomorfe, artefacte de silex sau realizate din roci locale.
Ca o concluzie a acestei campanii, putem spune că zona în care a fost realizată Caseta 2 reprezintă periferia aşezării, fapt argumentat de lipsa structurilor de locuire şi a materialului arheologic puţin consistent. De asemenea, săpătura a infirmat faptul că în perimetrul respectiv ar fi existat urmele unei locuinţe incendiate, aşa cum indică scanarea geo-magnetică.
Materialele arheologice au fost prelucrate primar, o parte dintre acestea fiind în curs de restaurare, iar altele au fost inventariate. Toate vestigiile provenite din săpătură se află în colecţiile Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.