Răuceşti | Judeţ: Neamţ | Punct: Dealul Munteni | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Gafincu | Alexandru | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Nicola | Ciprian-Dorin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Danu | Mihaela | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
În perioada iulie-august s-a desfăşurat o nouă campanie de cercetări arheologice în situl cucutenian de la Răuceşti (com. Răuceşti, jud. Neamţ). Săpăturile au fost realizate în sectorul sudic al staţiunii preistorice, iar principalul obiectiv a fost acela de a investiga cel de-al doilea şanţ al aşezării, aflat în partea sa de sud-vest. În acest sens a fost trasată S.VI, cu o lungime de 20 m şi lăţimea de 2 m, orientată E-V (pl. I). Am putut constata, cu acest prilej, că la vest de şanţ, nivelul steril arheologic se află la adâncime mică (-0,30 m), iar resturile de locuire sunt extrem de rare, majoritatea fiind antrenate de lucrările agricole. Şanţul a fost surprins între C.3-8, având o deschidere la partea superioară de aproximativ 9 m şi o adâncime maximă de -2,10 m. Până la adâncimea de -1,30 m faţă de nivelul actual de călcare taluzurile şanţului sunt puţin înclinate, apoi devin abrupte, iar lăţimea bazei este de 1,20 m. O secvenţă stratigrafică completă în această secţiune se prezintă în felul următor: nivel vegetal, care suprapune un strat brun-deschis, amestecat cu pietriş, sub care se află un sol cenuşiu, compact. Urmează un nivel brun închis, care suprapune un alt nivel, tot de culoare brună, dar amestecat cu pietriş, iar sub acesta se găseşte un strat argilos, compact, aflat deasupra nivelului steril arheologic (pl. I/3). În umplutura şanţului au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, majoritatea de mici dimensiuni şi puternic rulate. Pe baza unor forme ceramice care au fost identificate în nivelul cel mai de jos, opinăm că şanţul a fost săpat în faza Cucuteni B a locuirii din acest punct. Ca un fapt interesant, mai amintim şi descoperirea în interiorul acestui element defensiv a mai multor vârfuri de săgeată din silex.
La 42 m est de S.VI a fost deschisă caseta 1, cu o suprafaţă de 24 mp (pl. II/1). Scopul principal al excavării acestui perimetru a fost acela de a verifica situaţia stratigrafică dintr-un alt punct aflat în interiorul aşezării. Cu acest prilej am constatat că încă din nivelul vegetal apar materiale arheologice rulate şi corodate, de factură modernă, dar şi cucuteniană, împreună cu pietre şi bucăţi de lipitură arsă. Sub nivelul vegetal apare o depunere arheologică în care predomină ceramica fragmentară şi bucăţile de chirpic.
În caseta 1 au fost identificate mai multe complexe, pe care le amintim mai jos:
Cplx. 1. A fost identificat în C.A1-2, şi este o groapă de formă rectangulară, cu o suprafaţă de aproximativ 4 mp şi cu o adâncime maximă de 0,40 m. În umplutură au fost identificate fragmente ceramice din perioada modernă (sec. XIX), resturi metalice şi de sticlă, dar şi artefacte eneolitice.
Cplx. 2. A fost identificat în C.A3 şi reprezintă o groapă de mici dimensiuni, circulară în plan, cu diametrul maxim de 0,40 m şi adâncimea de -0,35 m. În interiorul gropii au fost găsite doar câteva resturi ceramice eneolitice, inclusiv un fragment de tip ,,Cucuteni C”. Prezenţa unei piese de fier în interiorul complexului, dar şi dimensiunile acestuia indică faptul că aparţine tot perioadei moderne (pl. II/2).
Cplx. 3. În C.B1-2, a fost surprinsă parţial o groapă, circulară în plan, cu diametrul de 1,45 m şi o adâncime de -0,20 m. Din umplutura gropii provin mai multe resturi ceramice cucuteniene, un fragment de statuetă antropomorfă şi o râşniţă de mari dimensiuni.
Cplx. 4. În C.B2 a fost identificată o vatră de dimensiuni medii, de formă cvasirectangulară, cu lungimea maximă de 0,80 m, construită din lut pe un strat de pietriş. Suprafaţa vetrei era puternic fisurată, având aspect mozaicat. În imediata apropiere au fost identificate numeroase fragmente ceramice de factură Cucuteni A.
Cplx. 5. O aglomerare de resturi ceramice Cucuteni A a fost surprinsă în C.A2-3, fiind alcătuită din fragmente şi vase întregibile. Principalele forme identificate sunt vasele-suport, străchinile, cupele şi recipientele de dimensiuni medii.
În caseta 1 au fost identificate şi resturi ceramice de factură Cucuteni B, precum şi câteva resturi de olărie specifice bronzului târziu.
Materialul arheologic recuperat din această suprafaţă constă în olărie întreagă (pl. II/3) şi fragmentară, piese litice (vârfuri de săgeată, lame, aşchii, răzuitoare, râşniţe, topoare, percutoare, tesle)(pl. II/4), dar şi mai multe statuete antropomorfe feminine, întregi şi fragmentare.
Cu scopul realizării unor reconstituiri de mediu au fost prelevate toate resturile osteologice, precum şi mai multe probe de sol necesare pentru analize de fitolite, care sunt în curs de prelucrare la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii ,,Al. I. Cuza”.
În caseta 1, în straturile arheologice superioare, alături de materiale cucuteniene au fost identificate şi resturi ceramice specifice epocii bronzului, cel mai probabil perioadei mijlocii.
În urma cercetărilor din această campanie de săpături putem spune că am reuşit să aducem noi informaţii legate de sistemul defensiv al aşezării. Săpăturile din campaniile anterioare , coroborate cu rezultatele din 2017, confirmă scanările geomagnetice potrivit cărora au existat două şanţuri, cel mai probabil cu rol de apărare, dintre care unul specific fazei Cucuteni A, iar celălalt fazei Cucuteni B.
Materialele arheologice se află în colecţiile Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, fiind prelucrate primar, iar unele dintre acestea au fost conservate şi restaurate.