Răuceşti | Judeţ: Neamţ | Punct: Dealul Munteni | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 123923.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Răuceşti
Localitate:
Răuceşti
Punct:
Dealul Munteni
Localizare:
| 123923.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nicola | Dorin Ciprian | responsabil | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Gafincu | Alexandru | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Danu | Mihaela | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Mischka | Carsten | participant | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
Raport:
Campania din 2016 a avut ca principal obiectiv verificarea unora dintre informaţiile oferite de scanarea geomagnetică realizată în anul 2015 (90) (pl. I/2). În acest sens a fost deschisă o suprafaţă în partea de nord-est a aşezării cucuteniene, în perimetrul corespunzător extremităţii unuia dintre şanţurile observate în cadrul sitului. Cercetările din anul 2015 au facilitat investigarea parţială a acestui element antropic de fortificare, iar în 2016 ne-am propus să verificăm un alt sector al şanţului. Condiţiile din teren nu ne-au permis deschiderea unei suprafeţe foarte ample (prezenţa unor copaci, limita de proprietate), dar am reuşit excavarea secţiunii S.V, cu dimensiunile de 9 x 3 m (pl. II/1). Pentru a obţine un set cât mai complet de date stratigrafice, secţiunea a fost amplasată perpendicular pe traseul şanţului, fiind orientată nord-nord-est – sud-sud-vest.
Din punct de vedere stratigrafic, sub nivelul vegetal a fost suprins un nivel negru-măzăros, în care au fost găsite fragmente ceramice eneolitice, bucăţi de chirpic, dar şi olărie de factură modernă. Sub acest strat se găseşte un altul, de culoare brun-cenuşie, destul de compact, în stuctura căruia se găseau resturi ceramice puternic corodate, piese litice şi bucăţi de lipitură arsă. Urmează un nivel negru-măzăros cu numeroase materiale arheologice rulate şi care acoperă şanţul. Acesta din urmă a fost identificat la adâncimea de aproximativ 0,95 m şi are o deschidere medie de 4,5 m la partea superioară. Adâncimea efectivă a şanţului a fost de 0,80 m, fiind săpat în roca dealului. Ca şi în cazul sectorului de şanţ cercetat în 2015, am constatat că taluzul dinspre interiorul aşezării este drept şi abrupt, în timp ce partea dinspre exterior este neregulată şi destul de înclinată. În umplutura şanţului am observat două niveluri distincte, dintre care cel de la partea superioară este negru şi compact, cu resturi mărunte de ceramică şi chirpic, iar stratul inferior este gălbui, foarte dens şi conţine resturi de olărie, materiale osteologice slab conservate, pietriş, fragmente de chirpic. La baza şanţului a fost descoperită o structură liniară din pietre de râu, de dimensiuni medii (pl. II/2). Nu excludem posibilitatea ca aceste pietre să fi alcătuit un sistem de taluzare, aşa cum s-a observat şi în cazul altor aşezări cucuteniene fortificate cu şanţuri. În pământul din umplutura şanţului au fost găsite, pe lângă numeroase fragmente ceramice puternic corodate, o serie de piese litice, în special topoare dezafectate sau eboşe, aşchii de silex şi marnă, fragmente de râşniţă. Toate aceste elemente indică umplerea destul de rapidă a şanţului.
Pe baza unor materiale ceramice pictate, identificate în nivelul inferior al sanţului, atât în campania din 2015, cât şi în cea din 2016, putem opina că acest element defensiv a fost săpat în faza Cucuteni A3, iar durata sa de utilizare nu a fost una foarte îndelungată.
Materialul arheologic recuperat este alcătuit în special din piese litice finite sau aflate în diferite stadii de prelucrare, obiecte de lut (fusaiole, fragmente de greutăţi), plastică antropomorfă şi zoomorfă. La partea superioară a depunerii arheologice am identificat şi câteva resturi ceramice specifice bronzului mijlociu şi târziu, dar fără să putem delimita posibile complexe arheologice din această perioadă.
Pentru a aduce noi date referitoare la mediul natural specific eneoliticului din zona aşezării de la Răuceşti, am prelevat mai multe probe de sol, inclusiv din umplutura şanţului, care urmează să fie analizate. De altfel, intenţia noastră de a realiza o investigare pluridisciplinară s-a concretizat deja şi printr-un set de analize de fitolite şi arheozoologice, realizate cu sprijinul cercetătorilor de la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii ,,Al. I. Cuza” Iaşi (91). Dacă resturile osteologice au fost în număr foarte mic pentru a oferi date cu caracter de generalizare, studierea unei cantităţi de sediment provenită dintr-un vas de dimensiuni medii a evidenţiat importante date de paleomediu. Astfel, fitolitele evidenţiază prezenţa dominantă a gramineelor spontane, dar şi cerealele sunt atestate ca făcând parte din categoria plantelor utilizate de către această comunitate. Fitolitele de tip globular, înregistrate în cantitate mai mare, sugerează prezenţa dicotiledonatelor în arealul respectiv. Au fost observate şi granule de amidon, ceea ce ar putea dovedi prezenţa unor rizomi sau tuberculi, folosiţi probabil şi în alimentaţie. Nu trebuie omisă posibilitatea ca aceste granule să provină şi de la cereale.
Necesitatea obţinerii unei imagini de ansamblu a sitului cucutenian de la Răuceşti a impus şi realizarea unui set de fotografii aeriene, care să permită observarea diferitelor detalii topografice, dar şi o bună raportare a sitului la zona învecinată.
Pentru a concluziona, putem spune ca prin această campanie am reuşit să lămurim o serie de aspecte legate, în principal, de sistemul defensiv al aşezării. Rămâne ca obiectiv de viitor investigarea celui de-al doilea şanţ al staţiunii, pentru ca în acest fel să poate fi stabilit raportul de contemporaneitate dintre cele două sisteme de apărare.
Materialele arheologice se află în colecţiile Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, fiind prelucrate primar, iar unele piese au fost deja restaurare.
Note:
1.
90. C. Mischka, D. Mischka, Al. Rubel, Geomagnetic survey of Cucuteni-settlements in Moldova – results of the FAU – campaign 2015, în Arheologia Moldovei, XXXIX, 2016, p. 337-339.
91. M. Danu, V. Diaconu, L. Bejenaru, Chalcolithic Agropastoralism Traces in the site of Răuceşti (Neamţ County, Romania). Phytoliths and animal remains, în International Journal of Conservation Science, 7/4, October-December, 2016, p. 1071-1080.