Râu de Mori | Judeţ: Hunedoara | Punct: Reşedinţa nobiliară a Cândeştilor | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ţiplic | Ioan Marian | participant | Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu |
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pinter | Zeno-Karl | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
Complexul arhitectural aflat în mijlocul satului Râu de Mori, reşedinţa care a oferit particula de nobilitate uneia dintre cele mai importante familii cneziale româneşti din Ţara Haţegului, se află în atenţia DMI în vederea restaurării, prilej cu care au fost efectuate investigaţii arheologice, în cadrul a două campanii.
Curtea nobiliară cuprinde următoarele edificii şi elemente constructive:
- palatul nobiliar, construcţie cu două nivele, în formă de L, având un corp de clădire paralel cu râul, iar celălalt perpendicular;
- capela calvină a curţii;
- grajdul;
- clădirea anexă;
- biserica parohială, vechiul paraclis al primilor Gândeşti;
- zidul de incintă;
- zidul median al curţii interioare.
Săpătura arheologică din anul 1997 (septembrie), a constat în trasarea a trei secţiuni şi a trei casete, după cum urmează:
S1 - (13,50 x 2 m), trasată în interiorul capelei, pe axul acesteia, în care au apărut substrucţii mai vechi, o criptă de cărămidă şi pavimentul capelei.
S2- (31 x 2 m), trasată în prelungirea lui S1, traversează curtea interioară de la capelă până sub bolţile corpului de clădire perpendicular pe râu. Aici au fost puse în evidenţă treapta de acces a intrării originare a capelei, fundaţiile zidului median al curţii, urme de paviment şi un strat de cultură cu ceramică medievală, precum şi consistente urme de ardere.
53 - (10 x 2 m), a fost poziţionată perpendicular pe axa magistrală a săpăturii, în dreptul intrării în pivniţa corpului de clădire paralel cu râul, fiind observat un zid mai vechi, neţesut cu fundaţiile clădirii şi aliniat diferit, precum şi fundaţia pragului de la accesul în pivniţă.
C1 (2x2 m), realizată la exteriorul capelei, pe latura nord-estică, a oferit prilejul descoperii unui zid orientat est-vest, încălecat de capelă.
C2 (2 x 2 m), a vizat stratigrafia în zona clădirii anexe.
C3 (2 x 2 m), a fost realizată în interiorul grajdului.
Cercetarea arheologică din anul 1998 (3-25 august) a avut drept rezultat realizarea a patru secţiuni şi a cinci casete:
54 (7 x 2 m) - trasată paralel cu partea finală a S2/1997 la un metru distanţă spre nord-est. Au fost puse în evidenţă talpa fundaţiei coloanelor de sprijin şi a corpului de clădire perpendicular pe râu, existenţa unui zid sub forma unui contrafort cercetat în C6, prezenţa unui şanţ, a unui zid în interiorul curţii şi a unui paviment de cărămidă.
55 (2 x 4 m) - a fost realizată pe axa secţiunii magistrale S1-S2, la exteriorul corpului de clădire perpendicular pe râu, în dreptul intrării. Stratigrafia, aceeaşi cu partea finală a S2 se completează fericit cu un bogat material ceramic.
56 (23 x 2 m) - corespunde unei axe perpendiculare pe secţiunea magistrală S1-S2-S5, fiind trasată în imediata apropriere C1. în cadrul acesteia a fost conturată groapa unui bordei preistoric, prezenţa unui strat de cultură cu materiale de epocă romană, materiale ceramice medievale şi existenţa fundaţiei unei clădiri, aceeaşi descoperită în C1, încălecată de către capela calvină.
57 (4 x 3 m) - a fost realizată pe latura sudică a bisericii parohiale din Râu de Mori în punctul de joncţiune al turnului cu nava lăcaşului. Au fost descoperite trei morminte, două fără inventar, iar M3 orientat nord-sud, plasat între contrafortul turnului şi navă avea drept inventar o copcă de bronz. Tot aici, în poziţie secundară, a apărut un monument sculptural roman, capul de marmură al unei gorgone.
C4 (3,40 x 3,50 m) - a investigat corpul nordic al capelei marcând prezenţa unei prelungiri cu doi metrii la nivelul fundaţiei capelei, care mai apoi coteşte în unghi drept spre clădirea palatului nobiliar.
C5 (2 x 2 m) - a fost trasată la sud de punctul de intersecţie al zidului median cu zidul de incintă, pentru a lămurii situaţia canalizării observate în punctul respectiv.
C6 (2,50 x 1,20 m) - a fost realizată în colţul vestic al S4 pentru a lămuri situaţia fundaţiei descoperite.
C7 (2 x 2 m) - a fost trasată la interiorul corpului de clădire perpendicular pe râu, în colţul corespondent C6 pentru a verifica prezenţa unei substrucţii.
C8 (2 x 2 m) - a fost realizată în curtea clădirii, la intersecţia celor două corpuri, fiind surprinsă succesiunea cronologică, corpul de clădire paralel cu râul fiind considerat mai vechi.