Râu de Mori | Judeţ: Hunedoara | Punct: Curtea nobiliară a Cândeştilor | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pinter | Zeno-Karl | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Ţiplic | Ioan Marian | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
Iniţierea proiectului de restaurare a curţii nobiliare a Cândeştilor din Râu de Mori, a fost ocazia deschiderii în toamna anului 1997 a cercetărilor arheologice sistematice continuate în campaniile din anii 1998, 1999 şi 2000.
Monumentul se află în centrul localităţii Râu de Mori, fiind constituit dintr-un ansamblu de clădiri, care cuprinde o clădire rezidenţială, capelă de curte, grajd, anexă, moară şi biserică paraclis. Materialele descoperite pun în evidenţă o evoluţie din preistorie, epoca romană şi Ev Mediu, până în zilele noastre. Tehnicile de investigaţie au inclus realizarea până în prezent a 9 secţiuni şi 18 casete, studii de parament, analiza mortarelor, care să permită descifrarea evoluţiei arhitectonice a acestui complex.
Campania arheologică din vara anului 2000 la curia nobiliară din Râu de Mori, a avut drept scop principal lămurirea unor aspecte mai puţin clare legate de succesiunea şi evoluţia monumentelor respective. Astfel investigaţia s-a concretizat prin realizarea unei secţiuni S. 9 în capela curţii şi a unui număr de patru casete de dimensiuni diferite, în zona aceluiaşi monument.
S. 9, de 6 x 2 m, a fost plasată în faţa altarului capelei, intersectând perpendicular S. 1 din 1997. A fost din nou pusă în evidenţă prezenţa pavimentului de cărămizi, a unui picior de zidărie şi cărămidă, probabil aparţinând amvonului capelei, a criptei funerare, dar mai ales existenţa unor substrucţii extrem de trainice de piatră şi mortar de var, care se pare că au fost suprapuse de către corpul capelei calvine.
C. 15, cu dimensiunile de 2 x 2 m, a fost plasată pe latura estică a capelei, paralelă cu C. 4 / 1998 şi S. 8 / 1999. S-a pus în evidenţă faptul că pe latura răsăriteană a capelei zidul este dublat cu încă un rând de piatră având cca. 0,25 m, iar prin extinderea săpăturii a fost descoperită existenţa unui alt zid plasat la 2,3 m paralel de zidul capelei, având grosimea de 0,45 m şi a cărui prezenţă explică provenienţa celor 2 m de depuneri materiale amestecate care au umplut acest spaţiu delimitat.
C. 16, a fost plasată perpendicular pe S. 9, având dimensiunile de 1,6 x 2 m, în vederea degajării criptei şi observării zidăriei suprapuse de capelă. Cripta are dimensiunile interioare de 2,9 x 1,7 m, cu zidurile de piatră înalte de 0,95 m, acoperită cu o boltă de cărămidă cvasicilindrică, care se închide la 1,7 m faţă de nivelul de călcare. În momentul de faţă cca. 50% din spaţiul interior este colmatat ca urmare a repetatelor intervenţii din veacul al XVIII-lea până în anii ’80.
C. 17, având o formă trapezoidală, în prelungirea ideală a S. 8, intersectează actualul zid de incintă a curiei, care prezintă un duct oblic; a fost realizată pentru a observa adâncimea fundaţiei respectivului zid.
C. 18, cu dimensiunea de 2 x 2 m, se plasează în colţul de decroş estic al capelei, punând în evidenţă existenţa unei podine de mortar, dar şi prezenţa unui zid trainic având direcţia de evoluţie N - S, încălecat de zidul capelei calvine şi căruia îi corespund substrucţiile din interiorul capelei.
Tergiversarea lucrărilor de restaurare pune în pericol structura de rezistenţă în special a clădirii curiei nobiliare, precipitaţiile ajungând să afecteze bolţiile pivniţei, producând distrugerea unui monument cu caracter special, locul de rezidenţă al celei mai importante familii cneziale din Ţara Haţegului.