Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Peştera Gura Cheii | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crupă | Ana | participant | Instiuție Nedefinită |
| Dan | Cristian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ipingău | Tiberiu Ionuţ | participant | Instiuție Nedefinită |
| Jianu | Mircea | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ştefănescu | Radu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Cârciumaru | Marin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Cosac | Marian | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Murătoreanu | George | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niţu | Andreea Alina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niţu | Elena Cristina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Oprea | Robert | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Sora | Viorel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Peştera Gura Cheii este situată în cheile Râşnoavei, făcând parte, din punct de vedere administrativ din cadrul oraşului Râşnov, jud. Braşov. Peştera Gura Cheii-Râşnov a fost semnalată încă din 1925 de către Franz Podek şi săpată parţial în mai multe campanii arheologice de către Alfred Prox (1937-1935), C. S. Nicolăescu-Plopşor (1959) şi Al. Păunescu (1983-1985).
Obiectivele campaniei 2007:
- salvarea depozitului supus distrugerii de către turişti şi reevaluarea unor consideraţii cronostratigrafice şi încadrări culturale.
A fost deschisă o secţiune cu trei carouri şi opt carouri separate, însumând cca. 11 m2. În toată suprafaţa cercetată s-a ajuns la patul peşterii, aflat la adâncimi diferite, în funcţie de localizarea carourilor.
S-a stabilit că depozitul afectat de săpăturile anterioare, de căutătorii de comori şi prin turism a dus la epuizarea sitului. Suprafeţele restrânse, rămase neafectate, au fost cercetate sistematic, recuperându-se o cantitate de artefacte importantă şi destul de reprezentativă, în perspectiva reevaluării ştiinţifice a cercetărilor din acest sit. Pe lângă materialul litic important, s-a colectat întreaga faună şi unele probe sedimentologice, aflate în studiu.
Principalele rezultate:
În anul 2007 s-a deschis o secţiune nouă în scopul salvării şi valorificării materialului arheologic existent, şi mai ales pentru o reevaluare stratigrafică, cronologică şi tehno-tipologică. Secţiunile deschise recent au respectat planurile de săpătură făcute de-a lungul timpului, astfel încât să putem surprinde porţiuni nederanjate din punct de vedere stratigrafic. Din păcate, o mare parte din sedimentul care fusese presupus nederanjat a fost distrus din cauza activităţii turistice intense care se desfăşoară în Cheile Râşnoavei.
Materialul recuperat este circumscris unei suprafeţe de aprox. 2,50 m2, suprafaţă care a apărut ca singura parte nederanjată din depozitul peşterii. În stadiul actual al reconstituirii stratigrafiei depozitului săpat, a repartiţiei spaţiale şi pe adâncimi a pieselor descoperite, consideraţiile asupra succesiuni culturale sunt premature. Ne vom rezerva dreptul unei analize mai cuprinzătoare într-un studiu ulterior, în funcţie de materia primă din care a fost debitat materialul litic, în vederea surprinderii tratamentului tehnologic aplicat fiecărui tip de rocă şi diferenţelor dintre produsele obţinute din surse de materie diferite.
În suprafaţa nederanjată s-au găsit 32 de piese dintre care 21 sunt realizate din cuarţit, două din silex, două din jasp, trei din chert şi două din roci nedeterminate cu certitudine. A mai fost recuperat din carourile deranjate de activitatea umană un număr destul de mare de piese care sunt în strânsă legătură cu cele găsite în carourile nederanjate. De asemenea, am găsit o cantitate însemnată de faună fosilă care este în curs de studiere.
Ştim că piesele recuperate din săpăturile mai vechi au fost incluse iniţial în trei niveluri culturale (C.S. Nicolăescu-Plopşor, Al. Păunescu, I. Pop, 1962) un nivel musterian, unul aurignacian şi altul gravetian, iar ulterior în patru niveluri culturale (Al. Păunescu, 1991), două musteriene, unul aurignacian şi altul gravetian. Materialul descoperit anul acesta, cât şi piesele din colecţia Muzeului de istorie din Braşov, pe care le-am analizat preliminar, ne îndeamnă să modificăm puţin consideraţiile iniţiale. Piesele tipic musteriene pot fi incluse fără nici un dubiu într-un unic nivel cultural. Piese care să fie incluse clar unui nivel Aurignacian nu am găsit, nici în săpătura realizată de noi, dar nici în colecţia de la Braşov. Piesele de factură gravetiană nu implică nici un echivoc şi vor păstra încadrarea deja făcută.
Din punct de vedere al materiei prime, s-a afirmat preponderenţa silexului în aşa zisul nivel Aurignacian şi în Gravettian. Din observaţiile noastre rocile cele mai numeroase sunt jaspul şi chertul, silexul fiind mai numeros doar în nivelul gravetian. Cât despre existenţa radiolaritului invocat în lucrările anterioare, cercetările noastre nu au observat prezenţa vreunei piese din această rocă.
Rezumat:
Peştera Gura Cheii este situată în cheile Râşnoavei, făcând parte, din punct de vedere administrativ din cadrul oraşului Râşnov, jud. Braşov. Obiectivele campaniei 2007 au fost salvarea depozitului supus distrugerii de către turişti şi reevaluarea unor consideraţii cronostratigrafice şi încadrări culturale. A fost deschisă o secţiune de cca. 11 m2. Din punct de vedere al materiei prime, s-a afirmat preponderenţa silexului în aşa zisul nivel Aurignacian şi în Gravettian. Din observaţiile noastre rocile cele mai numeroase sunt jaspul şi chertul, silexul fiind mai numeros doar în nivelul gravetian.